Presedintele asociatiei Golovita, Catalin Balaban, a declarat ca pescarii din Jurilovca au prins anul trecut doar jumatate din capturile din anii precedenti.

'De exemplu, in 2019 si 2020 am avut raportate undeva la 220 de tone de peste la un numar de 45 de pescari, iar anul trecut la 60 de pescari am avut 100 de tone raportate. Deci, media ar fi undeva la 1.500 de kilograme per pescar', a afirmat Balaban.

El a mai spus ca primele capturi ale anului inregistrate de pescarii din asociatie au fost la Marea Neagra.

'Zilele trecute, a aparut scrumbia, desi suntem in plina iarna. Uneori natura ne ajuta. (...) In Razim-Sinoe, anumite canale care fac legatura cu Sfantu Gheorghe sunt colmatate. Canalul Dranov, la intrare, nici nu mai comunica cu bratul Sfantu Gheorghe, iar Dunavat s-a ingustat si are mult material lemnos si e foarte greu practicabil. Cu Marea Neagra, complexul nu mai are nicio legatura. Inainte se faceau decolmatari la o data la trei sau cinci ani, dar din ianuarie 2007, de cand sunt presedintele asociatiei, nu am vazut nici un canal de centura decolmatat, iar pestele nu mai are rute de migratie sau zone pentru reproducere', a afirmat presedintele asociatiei Golovita.

Unii pescari isi amintesc de cat de bogat in peste era complexul Razim-Sinoe altadata.

'Pe la 5-6 ani, taica-meu ma ducea pe canalele din Jurilovca unde erau amenajarile piscicole. Mergeam acolo si prindeam peste cu mana. Daca intrai in apa, calcai pe el. Dupa ce au indiguit, mergeam pe canale si era peste in prostie. Iarna, mergeam la copca. Dar nu prea te lasau, ca pestele intra la iernat si era pazit cu strasnicie de inspectorii piscicoli. Nu aveai voie sa dai cu un carlig, ca se aduna peste mult, crap, in general. Acum, canalele s-au colmatat si nu mai are pestele pe unde sa intre la iernat. Inainte se decolmatau canalele. Stuful se recolta si nu ramanea nimic in apa. Acum, daca nu se mai taie stuful, cel vechi de doi, trei ani ramane in apa si se colmateaza. Razelmul peste 15 ani il trecem cu piciorul', a afirmat Valeri Zuda, in varsta de 57 de ani, pescar comercial din Jurilovca.

Situatia este similara si in Delta Dunarii, presedintele Federatiei Organizatiilor Producatorilor de Peste din Delta Dunarii (FOPPDD), Dan Verbina, sustinand ca lipsa interventiei autoritatilor a contribuit decisiv la diminuarea resursei piscicole.

'Decolmatam canale si aruncam nisipul si malul pe malul acestora, exact langa apa, astfel incat, la prima ploaie sau la prima inundatie tot nisipul si malul se intoarce in canal. Decolmatam pe ici pe colo un complex acvatic fara sa finalizam decolmatarea in intreg complexul, ca sa decolmatam din nou in doar trei patru ani aceleasi zone, iar acum peste 80% din suprafata Deltei este colmatata. Lacul Obretinul Mic de la o adancime de opt sau noua metri acum 50 de ani a ajuns la o adancime de 20-30 centimetri, lacul Fortuna, de la o adancime de 8-10 metri a ajuns la o adancime pe care au inceput sa pasca vacile si caii, zona strict protejata Nebunu este colmatata integral si exemplele ar continua pentru intreaga suprafata a Deltei', a afirmat presedintele FOPPDD, Dan Verbina.

El s-a aratat nemultumit din cauza faptului ca lucrari de decolmatare care s-au facut acum aproape zece ani sunt repetate prin noile proiecte ale autoritatilor, iar in replica guvernatoarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), Atena Groza, a recunoscut ca proiectele de adancire a canalelor din Delta care se executa sau care urmeaza sa se efectueze au aceleasi solutii tehnice ca cele anterioare.

'Aceasta a fost solutia din studiul de fezabilitate. Odata cu proiectele care vor incepe pe PNRR, avem in calcul sa facem studiul hidrodinamicii si este clar ca nu in modul acesta vor continua lucrarile de decolmatare in Delta in urmatorii ani. Deocamdata, acestea sunt proiectele in derulare si vor fi implementate asa cum au fost facute', a afirmat guvernatoarea Atena Groza.

Ea a mai spus ca actiunile de populare cu salau a complexului Razim Sinoe derulate in ultimii ani vor continua anul acesta.

'Pentru repopularea cu salau a complexului Razim-Sinoe deja s-a demarat procedura de achizitie a reproducatorilor. Urmeaza sa evaluam daca putem si resursele financiare ne permit sa facem actiuni similare si in alte zone, cu alte specii, sa nu ne limitam doar la Razim', a precizat guvernatoarea Atena Groza.