Mai mult de jumatate din cantitatea de nutrienti din fluviul Dunarea provine din activitatea derulata in agricultura, a declarat intr-o conferinta de presa, Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice.
Sursa poluarii cu nutrienti o reprezinta practicile din agricultura. Populatia din mediul rural este cea mai afectata pentru simplul fapt ca locuieste in zonele agricole. Fiecare dintre gospodariile individuale care detin animale si deruleaza activitati agricole contribuie la poluarea cu nutrienti. Cu totii stim ce inseamna, de zeci de ani, practicile agricole din gospodariile din satele romanesti: depozitarea gunoiului de grajd in platforme improvizate in mijlocul curtii, ori in proximitatea fantanii din gospodarie, folosirea ca atare a acestui gunoi de grajd ca ingrasamant pentru culturi si asa mai departe. Astazi, mai mult de jumatate din cantitatea de nutrienti din Dunare provine din activitatile agricole. Ministerul Mediului incearca sa rezolve aceasta problema si, in acest sens, deruleaza un amplu proiect, centrat pe zonele rurale, intitulat 'Controlul integrat al Poluarii cu Nutrienti', prin care se doreste reducerea vizibila a nivelului poluarii apelor si solului din satele romanesti', a afirmat Korodi.

Potrivit Agerpres, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice /MMSC/ deruleaza in cadrul proiectului 'Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti' o ampla campanie de constientizare pe plan national, avand ca scop imbunatatirea practicilor in ceea ce priveste gestionarea gunoiului de grajd si a deseurilor menajere, precum si combaterea poluarii cu nutrienti a apelor si solului si crearea premiselor pentru o agricultura durabila.

Sursele de finantare ale proiectului reprezinta un imprumut din partea Bancii Mondiale, in valoare de 50 de milioane de euro, contributia din partea Facilitatii Globale de Mediu /GEF/ ridicandu-se la 4 milioane de euro. De asemenea, contributia Consiliilor Judetene este de 1,4 milioane de euro, ale Consiliilor Locale este de 3,63 milioane de euro, iar finantarea din partea ANAR se ridica la un milion de euro.
Proiectul a demarat in anul 2008, ca urmare a masuratorilor in teren realizate de catre expertii Administratiei Nationale 'Apele Romane' /ANAR/. Derularea programului se va intinde pana in anul 2015 si presupune in total investitii totale de peste 60 de milioane de euro.

Obiectivul general de dezvoltare a proiectului este de a sprijini Guvernul Romaniei in indeplinirea cerintelor Directivei Nitrati a UE prin reducerea poluarii cu nutrienti a corpurilor de apa, promovarea modificarilor comportamentale la nivel de comuna si intarirea capacitatii institutionale si de reglementare.

In vederea atingerii acestui obiectiv, Proiectul sprijina Guvernul Romaniei prin: Implementarea unei serii de investitii in circa 100 de localitati, (zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti), incluzand sisteme comunale de depozitare si manipulare a gunoiului de grajd, plantarea de fasii de vegetatie forestiera cu rol de protectie si reabilitarea pasunilor, canalizare si epurare a apelor uzate la scara mica si promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

Potrivit ministerului de resort, preocuparea pentru pastrarea surselor de apa curate este o prioritate in contextul in care Romania aplica din 2013 un Program de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole la nivel national, fiind scutita de a mai desemna zone vulnerabile la nitratii proveniti din agricultura. Acest lucru nu inseamna ca Romania nu mai are zone vulnerabile la nitrati, ci faptul ca se aplica masuri de inlaturare a poluarii acolo unde s-a constatat prin actiunile de monitorizare a apelor ca exista poluare cu nitrati din surse agricole.

Pentru a preveni o astfel de poluare si pentru a asigura aceeasi protectie tuturor apelor tarii, se aplica aceleasi masuri si acolo unde concentratiile de nitrati sunt in descrestere sau sub limita de 50 mg /l de nitrati.

Cateva zeci de localitati care intra sub incidenta Directivei Nitrati a UE sunt in Bazinul Hidrografic Buzau - Ialomita, unde exista zone vulnerabile la nitrati pe tot spatiul hidrografic. Cantitatile peste limitele admise, ale nitratilor in apa de baut (max.50 mg/ litru), conduc la blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie. Afectiunea se numeste methemoglobinemie, sau 'boala albastra' si este deosebit de periculoasa pentru sugari, putand provoca moartea.