Ministerul Agriculturii intentioneaza sa trimita Uniunii Europene (UE), pana la finele lui 2014, n jur de 15 documentatii cu produse traditionale romanesti pentru obtinerea protectiei europene, iar din toamna acestui an sa nceapa o campanie de promovare a acestor produse mpreuna cu ambasadele Romaniei din tarile UE.


"Avem deja o lista cu 31 de produse cu notorietate pentru care lucram sa le trimitem catre UE, iar doua dosare au fost deja depuse n opozitie la Bruxelles: 'Telemeaua de Ibanesti' si 'Peste Novac afumat de Tara Barsei'. La minister s-a mai depus un dosar cu branza telemea de Marginimea Sibiului si un altul cu Salam de Sibiu. Acestea sunt deocamdata n analiza, iar n perioada urmatoare vom vedea daca le vom mai solicita anumite completari sau le punem pe site-ul ministerului pentru opozitia nationala si urmeaza mai departe procedura pentru UE. Targetul nostru pentru anul acesta era de 30 de dosare depuse pentru UE, un target destul de ambitios, dar eu sper ca pana la sfarsitul anului sa avem cel putin 10-12, pana n 15 dosare, care sa fie trimise n opozitie la UE pentru a putea obtine protectie", a declarat Viorel Morarescu, director general n Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, la un targ de produse traditionale organizat n curtea MADR.

Acesta a afirmat ca Romania va avea oportunitati enorme pe piata europeana, daca va reusi sa obtina protectie pentru cat mai multe produse traditionale.
"Daca Romania reuseste sa trimita cat mai multe produse spre UE, avantajele vor fi enorme vizavi de piata, de protectia produsului si de a obtine finantare pentru promovare. Cred ca Romania are un potential extraordinar, tinand cont de diversitatea gastronomica la nivel national si de produsele foarte bune pe care am nceput sa le apreciem si noi, n conditiile n care le-au apreciat mai mult cei de afara. Noi intentionam, pe viitor, probabil din toamna, sa ncepem o campanie de promovare n tarile UE. S-a discutat deja cu ambasadele noastre din aceste tari si nu numai, ca prin ei sa promovam o serie ntreaga de produse, sa cream o serie de evenimente n asa fel ncat produsele noastre sa fie mult mai vizibile, iar reprezentantii autoritatilor sa constituie un garant pentru producatori si pentru produsele romanesti", a mai spus Morarescu.

Printre produsele traditionale aflate n pregatire la MADR pentru obtinerea protectiei europene se numara Branza de Covurlui, Salamul de Nadlac, Pita de Pecica, Carnatii de Plescoi, Salamul de Sibiu, Vrsli, Branza de Giulianca Braila, Gemul de Rubarba, Scrumbia de Dunare eviscerata afumata si Telemeaua de la Marginimea Sibiului.
Romania detine un singur produs certificat la nivel european prin indicatia geografica protejata (IGP), respectiv Magiunul de prune Topoloveni, si doua care urmeaza sa obtina recunoasterea denumirii de origine protejata (DOP), respectiv Telemeaua de Ibanesti si Peste Novac afumat de Tara Barsei.

Viorel Morarescu: Ministerul Agriculturii a atestat 51 de produse traditionale n sase luni

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a atestat 51 de produse traditionale, dupa o jumatate de an de la intrarea n vigoare a noii legislatii, n timp ce 64 de dosare au fost respinse pentru ca nu ndeplineau conditiile, a declarat, sambata, Viorel Morarescu, director general n MADR, la targul organizat n curtea ministerului.
"Pana la aceasta data am atestat 51 de produse traditionale, de la 10-12 producatori, sunt foarte putine, nsa conditiile sunt mai aspre. Am respins 64 de dosare si avem n lucru alte 17 dosare. Procedura este mult mai greoaie pentru ca ordinul este facut n asa fel ncat numai cei care produc traditional sa obtina acest atestat. Data limita pana cand mai pot fi atestate produsele traditionale este 11 septembrie 2014", a spus Morarescu.

Pe vechea legislatie erau atestate la Ministerului Agriculturii 4.400 de produse traditionale.
"Pentru cei din zona industriala am facut un alt ordin, o legislatie pentru retete consacrate. Deja s-a constituit comitetul tehnic sa aprobam o serie ntreaga de produse pe categorii. De exemplu, pe paine, produse din lapte si carne. Este vorba de cei care faceau industrial, dar vindeau ca produs traditional sau erau producatori de produse traditionale, dar luau produsul din industrie, l afumau sau l pregateau si l vindeau ca produs traditional. Am vrut sa ne delimitam de acest lucru pentru ca este loc pentru toata lumea n piata. Ne intereseaza, din ambele parti, sa avem produse de calitate. Romania va castiga daca va reusi sa aduca produse de calitate si avem o gama foarte mare de produse de calitate, dar si potential natural si uman sa venim n piata cu astfel de produse. Calitatea va face diferenta n viitor vizavi de produse", a adaugat Viorel Morarescu.

Conform conditiilor incluse pe noua legislatie, pentru atestarea unui produs traditional, n primul rand acesta trebuie fabricat pe teritoriul Romaniei. De asemenea, produsul nu trebuie sa aiba n compozitie aditivi alimentari, materia prima trebuie sa fie locala, iar n acceptiunea europeana acest lucru nseamna national. Procesul tehnologic si modul de procesare al produselor trebuie sa aiba o caracteristica traditionala, iar reteta trebuie sa fie transmisa de generatii.

Pentru a delimita produsul traditional de cel industrial a fost limitata cantitatea de productie pentru ca traditionalitatea nseamna o activitate manuala. Astfel, pentru produsele traditionale, mai putin paine, se poate face o cantitate de 150 de kilograme pe produs pe zi si 400 de kilograme sau litri pe zi.

Potrivit datelor MADR, dinamica nregistrarii produselor traditionale a crescut semnificativ n ultimii cinci ani, numarul acestora dublandu-se sau chiar triplandu-se n decursul unui an. Daca n 2005 au fost nregistrate la MADR 280 de produse, numai n decursul unui singur an, n 2011, numarul acestora a explodat pana la 1.050, ajungandu-se la finele lui 2013 la 4.400 n prezent. Acest sistem de nregistrare este unul voluntar, netaxabil si nu beneficiaza de protectie nationala sau comunitara, transmite Agerpres.