Acesta a menţionat şi deblocarea negocierilor Romgaz cu privire la preluarea Azomureş înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă.

"Poziţia Clubului Fermierilor Români (CFRO) privind Planul de Acţiune pentru îngrăşăminte al Comisiei Europene (COM(2026) 310 final), publicat la 19 mai 2026, reflectă necesitatea unor măsuri care să răspundă vulnerabilităţilor structurale ale pieţei europene a îngrăşămintelor. Documentul propune un cadru de acţiune orientat către creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii îngrăşămintelor, consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene şi îmbunătăţirea funcţionării lanţului de aprovizionare. În acest context, creşterea preţurilor la îngrăşămintele azotoase, de 40% faţă de decembrie 2025 şi de 70% comparativ cu media anului 2024, accentuează presiunile economice asupra fermierilor, cu un impact asupra competitivităţii sectorului agricol din România", atrage atenţia CFRO, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Clubul Fermierilor Români a semnalat aceste riscuri în mod consecvent. Situaţia combinatului Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, singurul producător de uree granulată din Sud-Estul Europei, cu o pondere de 75% în aprovizionarea pieţei interne, ilustrează riscul sistemic pe care dependenţa de importuri îl generează pentru agricultura românească.

Producţia, procesarea, transportul şi depozitarea îngrăşămintelor chimice au fost recunoscute ca subsector de infrastructură critică naţională printr-un demers legislativ susţinut de Clubul Fermierilor Români şi adoptat cu unanimitate în Senat.

Solicitarea ca agricultura să fie declarată sector strategic naţional şi ca suspendarea totală sau măcar temporară a taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrăşăminte să fie cerută la Bruxelles au fost transmise Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale.

"Publicarea Planului Comisiei Europene confirmă relevanţa preocupărilor exprimate anterior de fermierii români şi recunoaşte, la nivel european, caracterul urgent al acestor provocări", afirmă reprezentanţii CFRO.

Planul propune, pe termen scurt, mobilizarea a circa 200 milioane euro din rezerva agricolă de criză a PAC la care să se mai adauge alte 200 milioane euro pentru sprijin de lichiditate al fermierilor europeni, lansarea unui parteneriat al lanţului valoric al îngrăşămintelor între producători, fermieri şi state membre, suspendarea temporară a taxelor vamale pe amoniac şi uree din ţări terţe - cu economii estimate la 60 de milioane de euro - şi activarea cadrului temporar de ajutor de stat adoptat în aprilie 2026 pentru sectoarele agricole afectate de creşterile de preţuri. Pe termen mediu, Planul vizează diversificarea aprovizionării prin parteneriate internaţionale, promovarea îngrăşămintelor bio, circularitatea nutrienţilor şi extinderea derogărilor RENURE pentru digestate şi stimularea producţiei europene de îngrăşăminte.

"Clubul Fermierilor Români susţine poziţia exprimată de statele membre, inclusiv Franţa, privind activarea rezervei de criză a Comisiei Europene pentru compensarea pierderilor directe suportate de fermieri ca urmare a creşterii costurilor la îngrăşăminte şi energie. În actualul context, este necesară mobilizarea unui sprijin financiar european adecvat amplitudinii impactului economic asupra sectorului agricol, având în vedere că aceste presiuni depăşesc capacitatea de intervenţie a bugetelor naţionale, în concordanţă cu cadrul european de flexibilitate aplicabil ajutoarelor de stat. De asemenea ar fi utilă reducerea, şi nu creşterea, taxelor vamale pentru importul de îngrăşăminte indiferent de origine. Solicitarea privind suspendarea totală sau măcar temporară a aplicării CBAM pentru îngrăşăminte îşi menţine pe deplin relevanţa în actualul context de implementare a mecanismului", se arată în comunicat.

Mecanismul de ajustare la frontieră pe bază de carbon, intrat în faza definitivă în 2026, transferă costul taxei de carbon direct fermierilor utilizatori finali de îngrăşăminte azotoase din import. Planul propune mecanisme de finanţare prin ETS pentru producătorii de îngrăşăminte, însă Copa & Cogeca a semnalat dezechilibrul dintre fermieri şi industrie în privinţa CBAM.

Clubul Fermierilor Români susţine această poziţie şi reiterează necesitatea unui mecanism de compensare directă pentru fermierii utilizatori finali, cu aplicare înainte de recalcularea valorilor implicite CBAM planificată pentru decembrie 2027.

"România dispune de resursele necesare pentru un răspuns strategic propriu. Lanţul valoric Neptun Deep - Azomureş - fermieri români rămâne o oportunitate concretă şi urgentă, a cărei valorificare necesită deblocarea negocierilor Romgaz înainte de închiderea definitivă a platformei. La aceasta se adaugă potenţialul formelor asociative şi cooperative agricole de a contribui activ la producţia de biomasă pentru bioetanol şi bio-îngrăşăminte, o direcţie pe care Planul Comisiei o deschide explicit şi pe care România o poate pune în practică pornind de la resurse proprii", susţin fermierii.

De asemenea, Clubul Fermierilor Români atrage atenţia că această criză depăşeşte dimensiunea unui şoc de preţuri pe termen scurt. Reducerea utilizării îngrăşămintelor generează pierderi de fertilitate a solului, discontinuităţi ale ciclurilor agricole şi scăderi de producţie cu efecte pe termen lung greu de recuperat, cu impact propagat în lanţul agroalimentar şi în preţurile pentru consumatori. Amploarea crizei justifică activarea instrumentelor de urgenţă prevăzute în cadrul de flexibilitate privind ajutoarele de stat şi mobilizarea resurselor la nivel european. Solicitarea de asumare transpartinică a unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, formulată anterior, capătă astăzi o relevanţă şi mai acută.

"Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependenţa structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureşului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect. Dar fermierii nu mai pot aştepta direcţii strategice: au nevoie de finanţare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrăşăminte şi de deblocarea negocierilor Romgaz, înainte ca pierderea de fertilitate a solului să devină un cost pe care nicio rezervă de criză nu îl mai acoperă", a declarat directorul executiv al CFRO, Florian Ciolacu.

Planul Comisiei Europene stabileşte direcţiile strategice corecte şi recunoaşte, pentru prima dată explicit, că securitatea aprovizionării cu îngrăşăminte este o chestiune de autonomie strategică a Uniunii.

"Fermierii români au nevoie ca aceste direcţii să se traducă în măsuri cu efect imediat, finanţare nouă şi angajamente clare. Clubul Fermierilor Români rămâne angajat în dialogul cu autorităţile române şi europene şi solicită un răspuns la înălţimea mizei", se precizează în comunicat.