'Cea mai mare presiune pe care o vedem asupra fermelor este legată de lichiditate. Astăzi, în fermă, lichiditatea sau cash-flow-ul este mai importantă decât profitabilitatea. Trebuie să poţi să-ţi plăteşti datoriile ca să poţi să continui ciclul agricol. (...) Una dintre problemele fundamentale pe care o avem în agricultură este că finanţarea care este disponibilă fermierilor nu este ajustată, adaptată din punct de vedere al duratei nevoilor acestor fermieri. Programele pe care Ministerul Agriculturii le-a derulat au fost bune - Agro IMM, IMM Invest, toate acele credite cu garanţii de stat au permis fermierilor să aibă acces la lichiditate, la sume semnificative, numai că acele finanţări au fost pe 2 ani, iar fermierii au luat credite pe o perioadă de 2 ani, neavând capacitatea să le şi ramburseze în 2 ani, în speranţa că aceste programe vor fi prelungite. Programele astea n-au mai fost prelungite, ceea ce înseamnă că astăzi nivelul datoriilor pe care le are un fermier şi maturitatea acestor datorii nu sunt corelate cu ceea ce poate să ramburseze. Este ca atunci când ne luăm un credit, cumpărăm o casă în credit pe 5 ani, iar rata pe care o avem de plată nu e acoperită nici măcar de salariu. Exact acelaşi lucru se întâmplă şi în agricultură', a susţinut Dobre.

În acest context, şeful Agricover Holding a subliniat că fermele din România au nevoie de finanţare pe termen mai lung.

'Mesajul pe care vrem să-l dăm - şi l-am semnalat cu numeroase ocazii - este că avem nevoie de finanţare pe termen mai lung pentru fermele din România. Deci, nu este doar că nu avem acces la finanţare, dar avem nevoie de acces la finanţare pe durate mai lungi. Dacă profitabilitatea fermierului scade - pentru că am văzut: le cresc costurile - asta înseamnă că ei au o capacitate de a rambursa credite diminuată. La nivelul actual, fermierii au nevoie de maturităţi mai mari de 5 ani. Sunt cazuri şi cazuri. De exemplu, dacă un fermier vrea să cumpere teren, terenul ăla trebuie finanţat 10 - 15 ani minimum. Este o investiţie. Pe zona de capital de lucru, cu capacitatea de rambursare pe care o au astăzi, între 3 şi 5 ani', a explicat acesta.

În consecinţă, portofoliul Agricover Holding 's-a mutat' de la 70% credite pe un an acordate fermierilor la 70-80% credite pe termen mediu.

Grupul Agricover deserveşte peste 11.000 de fermieri la nivel naţional şi are un model de business integrat, organizat pe lanţul de producţie agricolă în segmentele Agrifinance si Agribusiness.

România, printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor inputurilor agricole în trimestrul al doilea

Preţurile produselor agricole au scăzut cu 5,8% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de declin, arată datele publicate de Eurostat.

În schimb, preţurile inputurilor agricole (energie, îngrăşăminte, nutreţ etc.) au crescut cu 4,7% în trimestrul al doilea, după o perioadă de relativă stabilitate a preţurilor pe tot parcursul anului 2025 şi primele trei luni din 2026. Preţul mediu al inputurilor agricole s-a majorat în toate statele membre UE, însă cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Lituania (16,4%) şi România (11,7%). La polul opus, cele mai modeste creşteri au fost înregistrate în Ungaria şi Polonia (1,2% în ambele cazuri).

În ceea ce priveşte preţurile produselor agricole, în ritm anual, acestea au scăzut în 20 de state membre UE. Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Danemarca (minus 17,2%), Irlanda (minus 16,2%), Letonia şi Estonia (ambele cu o scădere de 14,5%), Luxemburg şi Lituania (ambele cu o scădere de 14,2%). La acest capitol, România se numără printre ţările unde preţurile produselor agricole au crescut în ritm anual, chiar dacă este vorba de o creştere de aproximativ 1%.

În rândul principalele produse agricole, s-au înregistrat scăderi semnificative de preţuri la lapte (minus 16,6% între al doilea trimestru al anului 2025 şi 2026) şi cereale (minus 5,6%).

În ceea ce priveşte inputurile, datele Eurostat arată că preţul mediu al energiei şi lubrifianţilor în UE a crescut cu 22%, iar cel al îngrăşămintelor şi amendamentele pentru sol a crescut cu 13,4%.