APIA a finalizat Campania de depunere a cererilor de plată aferente anului 2026, la nivelul judeţului Buzău fiind depuse peste 14.000 de cereri, pentru o suprafaţă de aproximativ 263.000 ha.

Potrivit APIA Buzău, faţă de anul precedent, numărul cererilor depuse de către fermieri a fost în scădere, în contextul unui proces de comasare a terenurilor agricole şi de consolidare a exploataţiilor.

Totodată, scăderi au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte suprafeţele de teren pentru care au fost depuse cereri.

'La nivelul Centrului Judeţean Buzău au fost depuse 14.158 cereri de plată, cu 1.039 mai puţine decât în Campania 2025, când au fost depuse 15.197 de cereri. În ceea ce priveşte suprafaţa, aceasta a fost de 263.589,34 ha, cu 3.171,31 ha mai mică în comparaţie cu suprafaţa depusă în Campania 2025. Această situaţie a fost generată de radierea unor societăţi comerciale, decesul fermierului şi nepreluarea exploataţiei de către urmaşi, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe de teren, depunerea cererilor de plată la alte centre judeţene', a transmis, pentru AGERPRES, APIA Buzău.

Finalizarea campaniei de depunere a cererilor reprezintă prima etapă din procesul de acordare a subvenţiilor, arată instituţia.

'Urmează verificările administrative, controalele APIA şi pregătirea plăţilor, astfel încât fermierii eligibili să poată primi banii aferenţi campaniei 2026', informează sursa citată.

În ultimii ani, se constată o scădere a interesului pentru activităţile agricole în România, spune unul dintre fermierii mari din zona Balta Albă, din Câmpia Râmnicului. Costurile investiţiilor, de la utilaje agricole, până la taxe şi impozite, îi descurajează pe cei care şi-ar dori un teren pe care să cultive legume, cereale sau alt tip de cultură, spune el.

'Eu, în ultimii 3-4 ani, am renunţat la anumite suprafeţe de teren exact pentru faptul că au crescut foarte mult inputurile de la seminţe, la pesticide, motorină, salarii şi nu mai rentează, iar preţurile la cereale au rămas aceleaşi din ultimii 15 ani. Eu am cultură mare, mai am vreo 450 de hectare şi am avut 600. În afară de faptul că rişti foarte mult pentru că a fost secetă în ultimii ani, mai este fenomenul ăsta al scumpirii. În jurul anilor 2016-2018, preţul la o tonă de azot era undeva la 800 de lei, acum preţul azotului este 4.500 tona. De la 800 la 4.500 a crescut de aproape 6 ori, în condiţiile în care, în acel an, preţul cerealelor era identic cu cel de anul ăsta', a precizat, pentru AGERPRES, fermierul Georgian Calotă.

Tinerii nu se mai îndreaptă spre agricultură, spune acesta, explicând motivele.

'În primul rând, ca să poţi să-ţi faci o minifermă, necesită investiţie foarte mare. Un tractor mini, ce poţi lua la mâna a doua, este sub 7.000 de euro, cu utilaje înseamnă vreo 30 de mii de euro. În momentul în care nu ai banii ăştia sau dacă-i ai, este rentabil să te duci în alt domeniu, pentru că în agricultură, să investeşti 40-50 de mii de euro să cumperi tractor, teren sau să-l şi lucrezi înseamnă risc foarte mare. Pe lângă faptul ăsta, dacă nu vrei să îţi iei utilaje şi vrei să lucrezi propriu-zis cu cineva care are utilaje, investeşti într-un hectar de teren undeva la 5.000 de lei şi toamna recoltezi de 4.500 de lei şi atunci cum să faci lucrul ăsta? Nu ai cum', adăugat sursa citată.

Agricultorul mai arată că există un număr considerabil de familii plecate în afara ţării, care lucrează în domenii diferite, între care şi în agricultură, care şi-ar dori să se întoarcă acasă.

'Nu există intervenţii din partea statului (...). Eu am fost de multe ori, am şi lucrat, am şi avut activităţi în alte state europene şi acolo statul nu-şi permite să piardă un agricultor sau un om de afaceri. Sunt tineri la mine în comună, sunt cel puţin o sută de familii plecate în Spania, Italia, Franţa, Elveţia şi tot aşa mai departe. Vor să vină înapoi în ţară, nu au variante, nu au ce face. Credeţi-mă că e o mare provocare şi din an în an, din an în an, văd din ce în ce că nu funcţionează lucrurile', a mai punctat fermierul buzoian.

La finalul Campaniei 2026, la nivel naţional au fost înregistrate peste 761.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de teren declarată de circa 9,7 milioane hectare. Comparativ cu anul precedent, suprafaţa declarată a crescut cu 38.029 hectare, în timp ce numărul cererilor a scăzut cu 37.018.