Belgia pune accent tot mai mare pe bunastarea animalelor

Belgia pune accent tot mai mare pe bunastarea animalelor


Noi modele de etichetare a felului in care au crescut animalele a caror carne intra in lantul de consum au fost adoptate in ultimii ani de tari precum Danemarca, Germania, Franta, Olanda sau Spania, iar acestea au fortat portile birocratice ale Uniunii Europene, astfel incat noi modele care sa fie implementate la comun de statele membre sa fie introduse ca norme de referinta pentru intreg sectorul zootehnic din blocul comunitar.

In acelasi timp, tari producatoare si exportatoare de carne si produse din carne imping limitele bunastarii animale tot mai departe, asa cum este si cazul Belgiei, unde Masa Rotunda a Belgian Meat Office (BMO) din toamna acestui an s-a axat pe acest subiect fierbinte.

 

Agilitate si adaptabilitate

„Raspunsul pe plan intern la noile politice din sfera bunastarii animalelor trebuie sa fie agil si adaptabil industriei”, a mentionat din prima Piet Vanthemsche, responsabil cu crearea sistemului centralizat de certificare a bunastarii animalelor pe regiunea Flandra. Alaturi de el au stat Tom Vandenkenlaere, europarlamentar belgian si Joris Coenen, directorul general al BMO.

 

Belgia s-a dovedit o tara care, din acest punct de vedere, a dat dovada de adaptabilitate atat la legislatia intracomunitara, ca si la exemplele venite de la statele vecine, cat mai ales la interesul tot mai mare al consumatorilor fata de modul in care animalele a caror carne este destinata consumului uman sunt ingrijite si sacrificate.

 

Rezultatul acestor eforturi se poate vedea cu ochiul liber: o piata stabila din punct de vedere al consumului de carne – 82,1 kg per cap de locuitor in 2020 (sursa Statista), cu carnea de porc dominand clar in preferintele consumatorilor (42,6 kg), urmata de carnea de pasare (15,4 kg) si cea de vita (15,3 kg) – dar si un exportator bine evidentiat pe plan european si in tari terte: 35 de companii care reusesc sa atraga anual 2 miliarde euro de pe piete externe, gratie exportului a 66% din productia de carne de porc si de vita. De altfel, in interiorul UE, Belgia ocupa locul 5 in randul exportatorilor de carne de porc si este in top 10 la exporturile de carne de vita.

 

Model comun

Pasi importanti raman in continuare de facut, mai ales pentru atingerea unui model comun acceptat de toate statele europene in certificarea si etichetarea calitatii produselor din carne in functie de gradul de bunastare a animalelor din

ferme si abatoare.

 

„Ca o concluzie, putem spune ca, in acest moment, multitudinea de etichete de pe diverse piete intracomunitare sunt in stare sa confuzeze consumatorul care cauta informatii legate de bunastarea animalelor. In acelasi timp, acestea sunt emise in baza unor conventii stabilite la nivel national si, de cele mai multe ori, vizeaza doar carnea de porc sau pe cea de pasare. In cazul altor specii, aceste detalii lipsesc cu desavarsire in cele mai multe state membre”, a punctat si Tom Vandenkenlaere.

 

bbc3

 

Tot acesta a semnalat si faptul ca produsele certificate DOP sau IPG in baza legislatiei europene ar putea, de asemenea, sa poarte etichete care sa ateste gradul de bunastare a animalelor atins in fermele de provenienta. In acest fel, importatorii din tari terte ar avea la dispozitie un anumit etalon al calitatii, interesul pentru acest subiect fiind de asemenea crescut si in afara Uniunii.

 

Sigiliu de calitate

La fel ca alte state din Vestul Europei, Belgia mizeaza pe un standard de calitate superioara a carnii de porc, certificat prin sigla BePork, care asigura o garantie de nezdruncitat a starii de sanatate a animalelor, a nivelului de bunastare cu care acestea au fost crescute, a sustenabilitatii si trasabilitatii produsului.

 

Trei regiuni au achesat deja la sigiliul de calitate BePork: Flandra, Valonia si cea concentrata in jurul capitalei Bruxelles, iar la initiativa autoritatilor flamande un model complex de certificare a gradului de bunastare a animalelor dedicat altor specii este in curs de implementare.

 

Din 2019, munca pentru implementarea acestui sistem in Flandra a debutat sub coordonarea lui Piet Vanthemsche, iar acesta a reusit, impreuna cu echipa sa, sa traga unele concluzii care pot sta ca exemplu pentru orice alt stat european decis sa urmeze acesti pasi.

 

Discutiile purtate atat cu retailerii din regiune, cat si cu producatorii si consumatorii au scos la iveala urmatoarele aspecte:

- Neincredere crescuta a publicului fata de industria de profil, in general, chiar daca aceasta este foarte putin justificata;

- Avantaje rezultate din integrarea unei etichete de bunastare animala pe produse care sunt comercializate nu doar in Belgia, ci si pe piete de export.

- Necesitatea infiintarii unei autoritati in domeniu care sa stabileasca, pe baze stiintifice, cadrul legal de acordare a acestor certificari

- Insarcinarea unui corp independent de specialisti in evaluarea si certificarea produselor si fermelor respective, acest grup urmand sa includa si activitisti din partea ONG care militeaza pentru imbunatatirea conditiilor de viata a animalelor din ferme, cat si alti reprezentanti ai societatii civile.

 

Vremuri provocatoare

Necesitatea abordarii acestei teme a venit ca urmare a noilor tinte asumate de Parlamentul si Comisia Europeana in domeniul politicilor agricole si a celor de mediu. Intr-o scurta prezentare, Tom Vandenkenlaere, a amintit ca din 2019, Comisia a prezentat Acordul Verde ca pilon principal de dezvoltare sustenabila a Uniunii Europene.

 

Tintele asumate in cadrul acestuia fac referire la atingerea neutralitatii pe emisii de carbon pana in 2050 si stabilirea unor noi targeturi pentru actorii din agri-food prin programul „Farm to Fork”.

 

„Astfel, agricultura moderna si implicit sectorul zootehnic si industria de procesare a carnii trebuie sa raspunda provocarilor la nivel mondial: aceea de a asigura hrana pentru 10 miliarde de locuitori ai planetei in urmatorii 30 de ani intr-un mod sustenabil, in deplina concordanta cu noile politici de mediu si prin eliminarea practicilor protectioniste manifestate pe anumite piete”, a mai spus europarlamentarul belgian.

 

In principiu, aceasta ar fi calea pentru mentinerea unei piete concurentiale intre producatorii din sector, asigurand acestora un cadru legal comun care sa certifice calitatea produselor si accesul liber pe piata intracomunitara si in piete terte.

 

bbc 2

 

Cu ocazia evenimentului organizat de Belgian Meat Office, echipa CARNEXPO Grill a vizitat vechile abatoare din Anderlecht, un loc plin de istorie, dar si Dierendonck, una dintre macelariile celebre ale Bruxelles-ului, care imbina traditia cu modernitatea.

 

Articol realizat de Marius Jianu, redactor-colaborator INDUSTRIA CARNII.RO.



Poti fi interesat si de