Raportul anual intitulat Global nutrition report (GNR), ale carui date provin de la organizatii ca ONU, FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura), OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) si Fondul ONU pentru copii UNICEF consemneaza ca astazi 48% dintre oameni mananca ori prea mult, ori prea putin.

In ritmul actual, lumea nu va reusi sa indeplineasca opt dintre cele noua obiective stabilite de OMS pentru 2025 in materie de nutritie, noteaza organizatiile.

Este vorba in special de a reduce emacierea copiilor (atunci cand sunt prea slabi raportat la inaltime) si intarzierile de crestere (atunci cand copiii sunt prea scunzi pentru varsta lor), precum si obezitatea in randul adultilor.

Raportul estimeaza ca aproape 150 de milioane de copii sub cinci ani sufera de intarzieri de crestere, peste 45 de milioane sunt emaciati si alti aproape 40 de milioane sunt supraponderali. In acelasi timp, peste 40% dintre barbatii si femeile lumii (2,2 miliarde de oameni) sunt supraponderali sau obezi, conform aceluiasi raport.

"Decesele evitabile survenite ca urmare unei alimentatii inadecvate au crescut cu 15% din 2010", reprezentand astazi "un sfert din totalul deceselor in randul adultilor", a declarat pentru AFP presedinta grupului de experti independenti ai GNR, Renata Micha.

"Rezultatele pe plan mondial arata ca alimentatia noastra nu s-a imbunatatit pe parcursul ultimilor zece ani si constituie in acest moment o amenintare majora pentru sanatatea oamenilor si pentru planeta", a adaugat aceasta.

Potrivit raportului, oamenii nu consuma cantitatile recomandate de alimente benefice pentru sanatate cum sunt fructele si legumele. Si, dupa cum era de asteptat, consumul de astfel de alimente este cel mai scazut in tarile cu venituri mici.

In schimb, in tarile cu venituri mai mari se consuma in cea mai mare masura alimente cu efecte nocive asupra sanatatii cum sunt carnea rosie, produsele lactate si bauturile indulcite si tot in aceste tari se inregistreaza si cel mai mare numar de persoane supraponderale.

GNR a mai calculat ca cererea alimentara globala a generat circa 35% din emisiile de gaz cu efect de sera, in 2018. "Alimentele de origine animala au in general o amprenta ecologica per produs mai ridicata decat alimentele de origine vegetala", se mentioneaza in raport. Acesta a consemnat, totodata, ca pe langa faptul ca a perturbat sistemele alimentare si de sanatate, pandemia de COVID-19 a impins circa 155 de milioane de persoane suplimentare in saracie extrema.