Demnitarul a precizat ca la nivel national sunt peste 100.000 de hectare de suprafete cu luciu de apa, iar aproape 30.000 de hectare nu sunt intabulate.

"Sunt aproape 30.000 de hectare de luciu de apa, dar terenul nu este intabulat, si pe de o parte statul pierde sume considerabile pentru ca nu incaseaza redevente, pe de alta parte cei care sunt beneficiari ai acelor suprafete de luciu de apa nu pot accesa proiecte europene pentru ca nu pot lucra pe ele", a precizat ministrul.

Oros a adaugat ca primul pas in rezolvarea problemei intabularii este alocarea de fonduri pentru demararea acestei actiuni.

"Terenurile care sunt ale ADS, pe care le gestioneaza statul roman, sunt cam 311.000 de hectare, din care doar o treime sunt intabulate. Acelasi lucru se intampla si cu suprafetele cu luciu de apa. Primul pas pe care trebuie sa-l facem, pe care l-am identificat, este sa alocam niste sume sa intabulam terenurile de sub luciul de apa si apoi sa aducem modificari la legislatie in asa fel incat beneficiarii sa aiba niste contracte de concesiune ca sa aiba acces la fonduri. Sunt 30.000 de hectare neintabulate din 100.000 de hectare de suprafete cu luciu de apa", a spus Oros.

Ministrul a participat, la Galati, la o conferinta privind promovarea masurilor Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 si consultarea factorilor interesati ce activeaza in sectorul de pescuit si acvacultura cu privire la cele mai relevante operatiuni care urmeaza a fi introduse in noua perioada de programare a POPAM 2021-2027.

"Facem aceste consultari ca sa fim pregatiti ca pana la finele lunii septembrie sa furnizam, in momentul in care Comisia Europeana (CE) va veni cu niste clarificari, un Program Operational Strategic legat de Agricultura si, sigur, un Program Operational legat de Piscicultura si Acvacultura. Ne bazam pe experienta celor doua exercitii bugetare 2007-2014, 2014-2020, lucram cu oameni din interiorul ministerului si cu mediul asociativ unde gasim expertiza foarte buna. Avem si un contract de analiza cu Banca Mondiala pe care o sa-l semnam la finele acestei luni. Urmeaza ca dupa aceste consultari, la jumatatea lui martie sa avem un draft de lucru pe care sa-l trimitem spre CE. Dar, repet, asteptam clarificari de la CE, in asa fel incat sa stim cum sa impartim banii pe 2021-2027 cat mai bine si sa nu repetam greselile pe care le-am facut. In primul rand sa simplificam procedurile, iar in al doilea rand sa fie niste masuri accesibile si utile. Oricum gradul de absorbtie a ajuns la 26%, dar mai avem 2020 plus inca trei ani, deci poate am reusi sa absorbim toata suma", a spus Oros.

Ministrul a precizat ca la capitolul neimpliniri 'sunt niste restante mari in ceea ce priveste porturile pescaresti, bursa de peste, care incepe sa functioneze, pietele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagra, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit si monitorizarea'.

Prezent la conferinta de la Galati, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Stefan, a declarat ca Romania, impreuna cu tarile din Grupul de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experienta in domeniul pisciculturii in apa dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subventii si in acest sector, in conditiile in care CE acorda subventii doar pescuitului marin sau oceanic.

"La cei din Comisia Europeana nu se cunostea nimic despre acvacultura de apa dulce si de aceea nu s-a prevazut acum 15-20 de ani nicio masura de finantare sau de subventie a acestei activitati. Ma gandesc, ca la nivelul tarilor membre ale Grupului de la Visegrad, care are exploatatii si probleme comune cu Romania, sa facem impreuna un lobby ca sa beneficiem si noi de atentia necesara din partea CE si asa cum acorda atentie si importanta pescuitului marin sau oceanic, asa sa fie tratata si piscicultura in apa dulce", a spus Stefan.

Potrivit acestuia, in Romania sunt 750 de ferme piscicole din care 150 nu au contracte de concesiune si licenta de acvacultura. De asemenea, mai sunt si 250 de pastravarii.