De la expansiunea pietei online si a sectorului delivery si pana la diversificarea gamei de produse plasate in retailul clasic, piata alimentara din Romania traverseaza o perioada efervescenta in care rezistenta multor companii va fi testata de capacitatea de adaptare la noile trenduri si de promovarea intensa a atributelor unor produse alimentare.

Scumpiri asteptate

Dupa un an si jumatatea de la declansarea crizei sanitare, tipologia consumatorului roman s-a modificat radical. Inainte de 2020 vorbeam inca de obiceiuri de consum grupate pe categorii de varsta. Acum, déjà vedem trenduri incetatenite in piata in functie de statut civil, flexibilitate in munca, program de lucru, stiul de viata etc, fara ca varsta sa mai fie un criteriu determinat pentru obiceiurile de consum.

Pe de alta parte, majoritatea consumatorilor adopta un comportament prident in gestionarea fondurilor disponibile pentru achizitia bunurilor de larg consum. Incertitudinea care planeaza asupra pietei muncii, inflatia si impactul lasat de perioada de izolare pentru multe familii din Romania au generat o atitudine mai temperata in randul consumatorilor.

Un fapt este sigur, romanii se asteapta la scumpiri, in special la alimente, fiind printre cei 37% dintre respondentii la nivel global care intuesc o crestere a pretului la alimente. In acelasi timp, 32% spun ca asteapta o evolutie similara pe segmentul takeaway, ca urmare a cresterii preturilor la materia prima si la energie.

In mod ironic insa, aceasta pare sa se manifeste mai mult la carnea produsa local, care inregistreaza o diferenta de pret de 20-25 de procente fata de aceleasi produse importate. In mod clar, acest lucru va impune producatorilor din Romania redimensionarea ambalajelor pentru mentinerea unui flux constant de vanzari si trecerea de la greutati ceva mai generoase la monoportii.

Chestiunea va deveni vizibila in rafturile retailerilor din mediul urban, in vreme ce zona rurala va avea fluctuatii sezoniere pe consumul diferitelor tipuri de carne, o importanta parte din cererea de alimente din aceste zone fiind in continuare sustinuta de gospodarile proprii sau fermele de subzistenta.

Explodeaza segmentul online

Tot in zona urbana, ritmul de vanzare a produselor alimentare in online va creste exponential, gratie unei infrastructuri dezvoltate de servicii, a distantelor scurte pentru livrari si a educatiei digitale intalnita in randul consumatorilor.

Segmentul delivery din Romania are deja o crestere de 38% pe prima jumatate a acestui an, iar trendul ascendent va tine sa se mentina, luand in calcul dinamica pietei.

„Unele dintre schimbarile de comportament aduse de perioada pandemiei, fie ca au avut loc fortat sau au fost voluntare, vor devein obiceiuri permanente. Vedem ca preferinta pentru cumparaturile online creste intr-un ritm mai accelerat decat in perioada de lockdown, in special pentru produsele alimentare. In acelasi timp, consumatorii se orienteaza mai mult catre produse bio si locale. Companiile ar trebui sa fie atente la aceste modificari si sa se adapteze continuu”, a spus RuxandraTarlescu, Partener PwC Romania.

Primeaza calitatea

29% dintre consumatori spun ca sunt dispusi sa aloce sume mai mari pentru a beneficia de produse alimentare de o calitate superioara. In acelasi timp, multi din consumatorii incadrati in generatia milenialilor acorda o tot mai mare atentie asupra impactului pe care produsele achizitionate le au asupra mediului inconjurator.

Inainte de pandemie, doar 35% dintre consumatori alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul inconjurator, 37% cautau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco friendly) si 41% evitau folosirea plasticului pe cat posibil. 2021 aduce insa o crestere de 10, pana la 20 de puncte procentuale a acestor tendinte.

Ecoconsumerism

In timp ce preocuparea pentru mediu a crescut vizibil in randul milenialilor cu varste intre 27 si 32 de ani (circa 60% fiind interesati de produse ecologice si sa cumpere de la companii care protejeaza mediul), cei din generatia Z cu varste intre 23 si 26 de ani sunt cei mai sceptici atunci cand vine vorba despre sustenabilitate la cumparaturi.

Diferenta de comportament dintre aceste generatii ar putea fi explicata de perceptia celor mai tineri ca este mai costisitor sau mai dificil sa cumperi produse bio, sanatoase si cu un impact minim asupra mediului. Cei mai interesati de transparenta trasabilitatii si a originii unui produs sunt milenialii “maturi”, cu varste cuprinse intre 33 si 36 de ani, aproape doua treimi vrand sa cunoasca astfel de informatii.

Desi eco consumerismul este in mod clar in crestere, sondajul releva ca unii consumatori sunt sceptici si nu cunosc sau nu cred in conceptul de cumparaturi sustenabile invocand pretul mare, calitatea indoielnica, disponibilitatea limitata sau lipsa timpului pentru a le cauta.

In criza de timp

Timpul, de altfel, ramane un factor care influenteaza inclusiv obiceiurile consumatorului casnic. De la avantul consumerist inregistrat in perioada lockdown-ului, persoanele ramase sa munceasca de acasa au ajuns sa aprecieze altfel timpul disponibil.

Astfel, un sondaj realizat de o platforma de recrutare din Romania arata cu 52% dintre angajatii care lucreaza in sistem remote au alocat o buna parte din timpul liber altor proiecte profesionale. 47% dintre acestia fac acest lucru ca sa isi creasca veniturile, dar admit ca renunta la alte activitati derulate in interiorul caminului, cum ar fi gatitul, de exemplu.

In cazul acestora, solutia alimentelor ready-to-eat (RTE) si ready-to-cook (RTC) pare varianta cea mai convenabila, pe langa cea a comenzilor date catre platformele food delivery.

Datele rezultate din aceste sondaje ar trebui sa incurajeze companiile alimentare in a diversifica gama de protese din categoriile RTE si RTC, piata interna avand un potential de peste 5 milioane consumatori, cu varste cuprinse intre 27-45 ani.

Pentru reprezentantii industriei carnii, imbucurator ar trebui sa fie faptul ca publicul consumator obligat sa lucreze de acasa sustine in proportie de 54% ca are o stare de sanatate mai buna, migrarea acestora catre proteine alternative fiind limitata. In schimb, calitatea produselor, aspectul si prospetimea raman criterii decisive in marketarea alimentelor din carne.

Marius Jianu