Asociatia Romana a Carnii transmite un comunicat de presa prin intermediu caruia saluta succesul obtinut de Romania prin grupul Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu (APSS), dar in acelasi timp face anumite precizari in legatura cu certificarea Salamului de Sibiu ca Indicatie Geografica Protejata (IGP).

Sustinem in continuare, ca si pana acum, demersuri similare care sa aduca produselor romane?ti cu traditie recunoasterea internationala bine-meritata. Desi printre obiectivele grupului de producatori (APSS) care a initiat procedura de certificare IGP se numara apararea si protejarea pe piata nationala a produsului Salam de Sibiu si asigurarea de sanse si drepturi egale pentru toti agentii economici activi pe piata produsului Salam de Sibiu, actiunile APSS nu reflecta acest deziderat. APSS nu se poate substitui autoritatii de control nationale (in speta Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale MADR), autoritatea nationala fiind organismul care ar fi putut realiza o asemenea comunicare se arata in comunicatul ARC.

Certificarea IGP a fost aprobata prin Regulamentul de punere in aplicare UE 2016/234 al Comisiei din 9 februarie 2016 de inregistrare a unei denumiri in Registrul denumirilor de origine protejate si al indicatiilor geografice protejate [Salam de Sibiu (IGP)], intrat in vigoare in 10 martie 2016 (Regulamentul IGP). Pentru a putea beneficia de o anumita indicatie geografica protejata, un produs agricol sau alimentar trebuie sa fie conform unui caiet de sarcini (document care se depune impreuna cu documentatia de inregistrare),[1] care mentioneaza si organismul insarcinat cu certificarea produsului. Documentatia pentru obtinerea certificarii a fost depusa la APSS, un grup format din doar 5 dintre producatorii de Salam de Sibiu din Romania. Dupa obtinerea certificarii IGP, retailerii au fost informati pe data de 14 martie 2016 ca ulterior intrarii in vigoare a indicatiei geografice protejate la nivelul UE, singurele produse care pot fi plasate pe piata sub denumirea Salam de Sibiu sunt cele care respecta caietul de sarcini aferent si ca, pentru aceste produse, conformitatea este evaluata doar anterior comercializarii de catre Certind SA. Retailerii au fost notificati ca in procesul de plasare al produselor la raft sa tina cont de faptul ca doar acele sortimente care beneficiaza de certificatul de conformitate Certind SA pot fi comercializate sub denumirea de Salam de Sibiu.

In comunicatul de presa transmis de ARC sunt incluse si urmatoarele precizari:

Este imperativ sa se prevada o perioada de tranzitie in interiorul careia toti producatorii de Salam de Sibiu, produs in conformitate cu cerintele din caietul de sarcini depus in vederea obtinerii certificarii IGP, sa aiba posibilitatea reala de a comercializa produsele aflate in stocuri, produse anterior datei intrarii in vigoare a Regulamentului UE 2016/234 si de a derula demersurile necesare obtinerii certificarii pentru a putea produce in continuare, in conformitate cu rigorile impuse de certificarea IGP, produsul cu denumirea Salam de Sibiu.

Insasi legislatia europeana relevanta in materie prevede, in materia etichetarii ?i prezentarii produselor alimentare cu certificare IGP, ca trebuie prevazut un termen rezonabil pentru ca operatorii sa se poate adapta la aceasta obligatie (de ex. obligatia producatorilor de a marca pe ambalaje simbolurile comunitare sau indicatiile corespunzatoare). In conditiile in care legislatia europeana prevede o perioada de tranzitie pentru realizarea etichetarii corespunzatoare, cu atat mai mult este evident faptul ca perioada de tranzitie trebuie sa fie acordata si pentru a da producatorilor posibilitatea de a comercializa produsele fabricate inainte de intrarea in vigoare a Regulamentului IGP.

O interpretare contrara ar conduce la situatia absurda in care certificarea IGP, in loc sa fie un element de prestigiu si un element de marketing semnificativ pentru producatorii unui produs astfel certificat, ajunge sa devina un izvor de pierderi legiferat, deoarece producatorii unui astfel de produs ar fi in imposibilitatea valorificarii stocurilor de produse fabricate inainte de obtinerea certificarii, prin simpla absenta a unei perioade rezonabile de tranzitie. Trebuie mentionat ca o astfel de certificare trebuie, in conformitate cu reglementarile europene, obtinut inainte de plasarea produsului pe piata dar dupa obtinerea certificarii IGP a produsului respectiv. Mai mult decat atat, procesul de certificare pentru Salamul de Sibiu dureaza 70 de zile (ciclul de fabricatie al acestui produs).

Este demn de mentionat ca in contextul prezentat, respectiv intrarea in vigoare a certificarii IGP pentru Salamul de Sibiu in luna martie si dispozitiile reglementarilor relevante (sus-mentionate), niciun producator din Romania nu ar putea astazi sa fi obtinut deja certificarea Certind SA pentru produsele existente pe raft toate acestea fiind deja produse ?i puse pe piata anterior intrarii in vigoare a Regulamentului IGP.

Nu in ultimul rand, aplicarea cu efect imediat si ignorarea unui termen rezonabil pentru ca toti operatorii sa se conformeze obligatiilor ?i sa obtina certificarea IGP este in mare masura susceptibila de a altera concurenta pe piata. Sustinem acest lucru intrucat produsele deja fabricate ?i livrate retailerilor de catre producatori (altii decat APSS) nu mai pot fi plasate pe piata ca urmare a solicitarii adresate de catre APSS retailerilor, in data de 14 martie 2016, ceea ce creeaza in mod evident un dezavantaj concurential celorlalti producatori ?i o bariera la intrarea pe piata.