"În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, responsabilitatea noastră este una directă şi fermă: să ne asigurăm că românii cumpără produse sigure, controlate şi provenite din surse autorizate/înregistrate. Le recomandăm tuturor consumatorilor să aleagă cu atenţie locul din care cumpără alimente, să verifice eticheta, marca de identificare şi condiţiile de comercializare şi să evite produsele vândute în spaţii neautorizate/neînregistrate. Siguranţa alimentară nu este negociabilă, iar ANSVSA va continua să acţioneze cu maximă exigenţă pentru protejarea sănătăţii publice", a declarat Alexandru Bociu, preşedintele ANSVSA, citat în comunicat.

Acesta a subliniat că, în perioada menţionată, ANSVSA desfăşoară, la nivel naţional, acţiuni de monitorizare, prevenţie şi control pentru protejarea sănătăţii publice şi asigurarea unor produse alimentare sigure pentru consumatori.

"Medicii veterinari oficiali verifică respectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în târguri de animale, pieţe agroalimentare, unităţi de sacrificare, procesare, depozitare, transport, comercializare şi alimentaţie publică", a adăugat Alexandru Bociu.

Acţiunile de control şi recomandările ANSVSA vizează, în special, mai multe categorii de produse şi activităţi din lanţul alimentar.

În ceea ce priveşte animalele destinate sacrificării, acestea trebuie să provină exclusiv din exploataţii care respectă cerinţele sanitare veterinare în vigoare, iar operatorii implicaţi în procesare, depozitare, transport, distribuţie şi comercializare trebuie să deţină autorizaţie sau înregistrare sanitar-veterinară valabilă. Pentru consumul public sunt admise doar animale identificate conform legislaţiei, cu o stare de sănătate corespunzătoare, provenite din exploataţii şi zone fără restricţii sanitare veterinare generate de boli transmisibile.

Transportul animalelor trebuie efectuat cu mijloace auto autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea normelor privind sănătatea şi bunăstarea acestora, iar pentru distanţe de până la 65 de kilometri pot fi utilizate şi mijloace înregistrate sanitar-veterinar. Totodată, documentele care însoţesc animalele trebuie să fie complete şi conforme, inclusiv certificatele sanitare veterinare şi cele privind informaţiile lanţului alimentar.

Sacrificarea mieilor se realizează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, cu respectarea normelor de igienă, bunăstare, trasabilitate şi control oficial. În situaţii excepţionale, aceasta poate fi permisă şi în spaţii temporare, dacă funcţionează legal, sunt supravegheate sanitar-veterinar şi îndeplinesc toate condiţiile privind igiena, bunăstarea animalelor şi gestionarea subproduselor de origine animală.

Conform sursei citate, aceste spaţii trebuie amplasate exclusiv în zone fără restricţii sanitare, iar DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti pot autoriza funcţionarea lor doar dacă sunt respectate condiţiile legale şi există suficienţi medici veterinari pentru efectuarea examenelor ante-mortem şi post-mortem.

Consumatorii sunt sfătuiţi să evite achiziţia de carne provenită din sacrificări clandestine sau din surse fără supraveghere sanitar-veterinară.

În cazul cărnii de miel, aceasta trebuie cumpărată numai din unităţi autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, precum supermarketuri, măcelării, carmangerii, abatoare sau spaţii temporare legal amenajate şi supravegheate de medici veterinari oficiali.

Loturile de carne trebuie să fie însoţite de certificat sanitar-veterinar, pentru a permite verificarea provenienţei. Carnea obţinută în centre temporare poate proveni doar din sacrificări efectuate la cererea directă a consumatorilor, după efectuarea examenelor ante-mortem şi post-mortem, şi nu poate fi livrată altor unităţi, ci exclusiv consumatorului final, se mai precizează în comunicat.

Potrivit ANSVSA, carcasele de miel trebuie marcate conform prevederilor legale, iar în cazul celor provenite din centre temporare se aplică marca de sănătate ovală.

Consumatorii trebuie să verifice existenţa marcajului sanitar-veterinar şi să evite produsele fără elemente clare de identificare. Depozitarea şi comercializarea cărnii se fac în spaţii adecvate, la temperaturi corespunzătoare şi în condiţii stricte de igienă, iar transportul trebuie să respecte lanţul frigorific, se mai arată în document.

În ceea ce priveşte ouăle, acestea trebuie achiziţionate doar de la producători şi comercianţi autorizaţi sau înregistraţi sanitar-veterinar şi trebuie să fie marcate cu codul producătorului.

Transportul se realizează în condiţii de igienă şi temperatură controlată, iar depozitarea şi comercializarea trebuie să prevină contaminarea şi deprecierea calităţii, la temperaturi cuprinse între 1 şi 7 grade Celsius.

Conform sursei citate, ouăle cu coaja crăpată sau deteriorată nu trebuie comercializate, iar consumatorii sunt sfătuiţi să evite produsele fără marcaj sau informaţii de provenienţă.

Totodată, laptele şi produsele lactate trebuie să provină de la producători autorizaţi sau înregistraţi sanitar-veterinar, iar materia primă trebuie să provină de la animale sănătoase.

Brânzeturile trebuie expuse în spaţii special amenajate, în vitrine sau recipiente uşor de igienizat, fiind protejate împotriva contaminării pe tot lanţul de transport şi comercializare. Recipientele tradiţionale din lemn trebuie să fie curate şi identificate pentru a asigura trasabilitatea, susţin reprezentanţii instituţiei.

Comercializarea către consumatorul final se face în ambalaje adecvate, de unică folosinţă sau în recipiente igienizate, iar produsele trebuie să fie însoţite de informaţii clare privind denumirea, producătorul, locul şi data obţinerii. Consumatorii sunt sfătuiţi să evite produsele fără identificare sau comercializate în condiţii improprii.

În cazul peştelui şi produselor din pescuit, acestea trebuie achiziţionate doar din unităţi înregistrate sanitar-veterinar, care respectă condiţiile legale. Transportul, depozitarea şi expunerea trebuie să asigure temperatura şi igiena corespunzătoare, iar pentru peştele proaspăt gheaţa utilizată trebuie să provină din apă potabilă şi să fie în cantitate suficientă. Produsele trebuie să fie identificabile şi să nu prezinte paraziţi vizibili, respectând criteriile de prospeţime. Consumatorii sunt sfătuiţi să evite produsele din surse neautorizate sau păstrate în condiţii improprii.

Alte produse alimentare tradiţionale, precum cozonacii, prăjiturile, produsele de panificaţie sau legumele de sezon, trebuie comercializate doar în spaţii autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, în condiţii care să asigure protecţia împotriva contaminării şi respectarea normelor de igienă. Consumatorii trebuie să verifice integritatea ambalajului, aspectul produselor şi informaţiile de identificare înainte de achiziţie, mai arată autoritatea.

ANSVSA atrage atenţia asupra riscurilor achiziţionării alimentelor de pe platforme de social media de la persoane neautorizate, subliniind că produsele obţinute în spaţii necontrolate pot fi contaminate cu bacterii precum Salmonella sau Listeria şi pot provoca toxiinfecţii alimentare grave.

În cazul nerespectării legislaţiei, medicii veterinari oficiali pot dispune măsuri imediate, proporţional cu gravitatea abaterilor constatate, inclusiv suspendarea activităţii unităţii până la remedierea neconformităţilor, aplicarea de sancţiuni contravenţionale sau confiscarea produselor periculoase pentru sănătatea publică, susţin reprezentanţii instituţiei.