Peste 23 de tone de merluciu congelat, provenit din Spania, au fost depistate la inceputul lunii mai ca fiind infestate cu paraziti, respectiv cu larvele viermelui Anisakis, iar pana in prezent a fost retrasa de la comercializare o cantitate de numai patru tone, a anun?at, joi, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA).

"In data de 03.05.2016, prin Sistemul Rapid de Alerta pentru Alimente si Furaje, a fost primita o notificare din partea DSVSA Ilfov privind infestarea cu paraziti a produsului 'trunchi de merluciu congelat', cu origine Spania. Transportul cu acest tip de produs era alcatuit din 6 loturi, in cantitate totala de 23.060 de kilograme", se arata intr-un comunicat al ANSVSA, remis AGERPRES.

Autoritatea precizeaza ca probele recoltate de unitatea de depozitare autorizata din fiecare lot, in cadrul programului de autocontrol, au fost transmise pentru a fi analizate la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara. In urma efectuarii examenului parazitologic, la probele prelevate din patru loturi, au fost depistate in viscere larvele nematodului Anisakis, iar in probele din alte doua loturi a fost decelata prezenta larvelor parazitului atat in viscere, cat si in musculatura dorsala si cea abdominala.

Conform procedurilor, operatorul a initiat procedura de retragere a produsului neconform, sub atenta monitorizare a inspectorilor din cadrul DSVSA Ilfov, implicata in gestionarea alertei.

"Pana la aceasta data, sub supravegherea inspectorilor sanitari veterinari si pentru siguranta alimentelor, s-a retras de la comercializare o cantitate de 3.840 de kilograme (1.578 de kilograme din loturile de produs cu localizare a parazitului la nivel muscular si 2.262 de kilograme din loturile de produs cu localizare viscerala). Actiunea de retragere de la comercializare a produsului neconform este in derulare", precizeaza ANSVSA.

Programul de supraveghere si control in domeniul sigurantei alimentelor (Ordinul Presedintelui ANSVSA nr. 35/2016) prevede obligativitatea supunerii fiecarui lot de peste, icre sau lapti, randomizat, examenului prin inspectie vizuala, inainte de prelucrarea sau comercializarea acestuia, in vederea depistarii si indepartarii parazitilor vizibili cu ochiul liber, cat si obligativitatea prelevarii unor probe reprezentative din fiecare lot de peste, icre sau lapti.

In acest context, masurile dispuse de serviciile veterinare vizeaza: pestele parazitat sau partile parazitate din acesta sa nu fie comercializate pentru consum uman, pestele intreg la care au fost evidentiate formatiuni parazitare doar la nivelul viscerelor si care pot fi indepartate in totalitate se dirijeaza la procesare sub supraveghere sanitara veterinara intr-o unitate autorizata sanitar-veterinar care dispune de facilitati pentru indepartarea eficienta a partilor parazitate si in care sunt respectate conditiile de igiena pentru evitarea posibilitatilor de contaminare, pestele intreg la care au fost evidentiate formatiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii si a viscerelor se declara impropriu pentru consum uman si nu se accepta valorificarea acestuia pentru consumul uman.

Potrivit datelor publicate pe site-ul ANSVA, to?i pestii de captura din apele marii sau ape dulci trebuie sa fie considerati ca avand un risc de a contine paraziti vii, cu implicatii in sanatatea publica, daca aceste produse urmeaza a fi consumate ca atare (crude sau aproape crude). Omul se poate infesta prin ingerarea pestilor si cefalopodelor infestate, crude sau insuficient preparate termic, dar, odata ajunse in stomac, ele nu se dezvolta in adulti intrucat ciclul biologic al parazitilor ajunsi in organismul omului este intrerupt.

Intr-un document elaborat de EFSA in urma unei solicitari primite din partea Comisiei Europene referitoare la formularea unei opinii stiintifice privind siguranta alimentara asociata parazitilor prezenti in produsele pescaresti, se specifica faptul ca toxiinfectiile datorate consumului de produse pescaresti apar fie ca urmare a ingestiei de paraziti vii, fie ca o reactie alergica (reactie de hipersensibilizare) impotriva antigenilor parazitari. De asemenea, singurul parazit din produsele pescaresti implicat in aparitia reactiilor alergice este nematodul A. simplex, iar initierea primara a diferitelor forme de alergii se produce prin intermediul infectiei cu larve vii.

"Anisakidoza umana se caracterizeaza prin manifestarile alergice, cutanate sau articulare (faza invaziva), pseudo-ulceroase (faza acuta) sau dureri ori sindroame subocluzive (faza subacuta). Are o repartitie mondiala, cu focare concentrate in Asia si Europa de Vest, 90% din cazuri fiind semnalate in Japonia, urmand apoi Germania, Olanda, Spania si Franta. Majoritatea cazurilor a fost asociata consumului de produse traditionale din peste crud, insuficient tratat termic sau marinat, care contine larve infestante (ex: sushi si sashimi - Japonia, hering sarat si afumat - Olanda, somon maturat uscat si marinat in condimente - Scandinavia, hamsii murate - Spania, somon crud - Hawai)", se arata in document.

Produsele pescaresti cel mai des implicate in aparitia anisakidozei umane sunt macroul si caracatita in Japonia si heringul in Europa.