Aproximativ 80% din sectorul agroalimentar romanesc si alte sectoare conexe si-au unit fortele pentru un scop comun - promulgarea legii supermarketurilor. 31 de mari organizatii din domeniul agroalimentar din Romania au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Ciolos, ministrului Agriculturii Achim Irimescu, tuturor liderilor partidelor politice, dar si consumatorilor romani.



Prin aceasta scrisoare, producatorii romani cer presedintelui Romaniei sa promulge modificarile aduse Legii 321/2009, privind comercializarea produselor alimentare. Documentul, intitulat Scrisoare deschisa in vederea sustinerii promulgarii Legii pentru comercializarea produselor alimentare, a fost semnat de Federatia Nationala Pro Agro, LAPAR, Uniunea Crescatorilor de Pasari din Romania, Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania, Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola, Asociatia Romana a Carnii, dar si multe altele.

In iulie 2014, Comisia Europeana a adoptat o Comunicare, prin care incurajeaza statele membre sa identifice modalitati de imbunatatire a protectiei acordate micilor producatori agroalimentari si comercianti cu amanuntul, impotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care in general sunt mult mai puternici, se arata in document.
Scrisoarea il citeaza pe Michel Barnier, Comisarul european pentru piete interne si servicii, care a declarat ca este necesar sa existe conditii de concurenta echitabile intre pe de o parte, furnizori si comerciantii cu amanuntul de produse alimentare care au statutul de IMM-uri, si pe de alta parte marii producatori si supermarketurile multinationale. Practicile comerciale neloiale pun in pericol acest lucru.

Totodata, Comisarul a apreciat ca producatorii au depus eforturi importante pentru a aborda comportamentele neloiale, insa ca si statele membre ar trebui sa se asigure ca dispun de cadre de reglementare eficace si coerente pentru a valorifica si a completa initiativele de autoreglementare.
Acelasi document releva ca Bruxelles a identificat cinci elemente-cheie ce se pot face pentru combaterea practicilor comerciale neloiale: reglementarea lantului de aprovizionare, principalele tipuri de practici comerciale neloiale, flexibilitate sau rigiditate in definirea practicilor comerciale neloiale, confidentialitatea plangerilor si posibilitatea de a realiza investigatii din proprie initiativa, efect de descurajare.

Practicile comerciale neloiale (...) pot afecta capacitatea IMM-urilor de a supravietui pe piata, de a face noi investitii financiare in produse si tehnologii si de a-si dezvolta activitatile transfrontaliere in cazul pietii unice. Cum altfel se explica situatia din Romania cand din cauza dificultatilor cu care se confrunta agricultorii europeni pe fondul scaderii preturilor la anumite produse agricole de baza, acestea au scazut si in Romania cu procente intre 10 20% la poarta fermei, s-a redus TVA-ul de la 24% la 9%, iar conform indicelui pretului de consum, comunicat de INS la 31.12.2015, pretul alimentelor s-a redus doar cu 3,8% fata de 31.12.2014, se mai arata in scrisoarea deschisa.
Explicatia vine tot de la fermieri. Diferenta de pret la poarta fermei + diferenta de TVA a intrat in profitul retelei comerciale. In plus fata de acest profit producatorul agricol trebuie sa plateasca si taxe catre o parte a retelei comerciale pentru asa-zise servicii, potrivit sursei citate anterior.
Taxele cuprinse intre 15 si 35% din pretul produsului, percepute de retelele comerciale, se incadreaza in prima definitie a Comisiei: transferul in mod nejustificat sau neloial a propriilor cheltuieli sau a riscurilor antreprenoriale, se precizeaza in document.

In scrisoare, se mai arata ca prin modificarea Legii 321 se urmareste corectarea a patru mari probleme din industria agroalimentara romaneasca. Prima se refera la eliminarea taxelor percepute de retailerii moderni (supermarketuri si hipermarketuri), taxe ce distorsioneaza piata produselor agroalimentare (conform documentului). In scrisoare se mai arata ca nu toata marfa livrata de catre un producator este supusa taxelor percepute de unele retele. (...) Brandurile proprii ale comerciantilor sunt scutite de aceste taxe, iar ca marfa provenita din comertul intracomunitar sau din import, nu este supusa acelorasi reguli de taxare.

A doua problema rezolvata de modificarea Legii supermarketurilor este etichetarea corespunzatoare conform legislatiei nationale si europene. Prin aceasta, se urmareste cresterea responsabilitatii operatorilor din piata pentru o corecta etichetare si eliminarea fraudelor alimentare prin neetichetare sau etichetare incompleta, menita sa induca in eroare consumatorul.
Al treilea punct-esential corectat de noua Lege este eliminarea creditarii de catre producator a comerciantului cu termene mult mai largi, impuse de comerciant, prin reglementarea termenelor de plata la 30 de zile calendaristice si 7 zile calendaristice pentru produsele alimentare proaspete.
Ultimul aspect de pe aceasta lista se refera la obligatia legala a comerciantilor persoane juridice de a comercializa 51% din alimentele de baza (carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie), din lantul alimentar scurt, ce vine in sprijinul IMM-urilor, conform recomandarilor Comisiei, si nu constituie o piedica in ceea ce priveste comertul intracomunitar, se mai arata in document.

Cu acest prilej, producatorii romani ii cer presedintelui K. Iohannis sa promulge modificarile aduse Legii, intrucat retelele comerciale forteaza incheierea unor noi contracte care sa prelungeasca cu minimum 1 an conditiile nefavorabile impuse fermierilor romani, pana la promulgarea legii. Va rugam sa nu fiti complice la aceasta incercarea marsava de a ocoli inca odata legea si sa promulgati in regim de urgenta aceasta lege aprobata de Parlament, se mai arata in document.