Adunarea Generala ONU a decis, in 1980, marcarea Zilei mondiale a alimentatiei, considerand ca 'alimentatia este o nevoie fundamentala a omului si o conditie necesara supravietuirii si prosperitatii fiintei umane'. Astfel, in fiecare an, la 16 octombrie, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) sarbatoreste Ziua mondiala a alimentatiei, aceasta fiind ziua infiintarii FAO in 1945, la Quebec, in Canada. Tema editiei de acest an a Zilei mondiale a alimentatiei este axata pe 'implementarea sistemelor durabile in sectorul alimentar pentru asigurarea securitatii alimentelor si a nutritiei'. Cu prilejul acestei zile, sunt organizate conferinte, seminarii, mese rotunde, pentru a intensifica eforturile de protejare a mediul inconjurator, imbunatatirea educatiei, precum si initierea de politici guvernamentale adecvate, care sa contribuie in mod eficient la asigurarea securitatii produselor alimentare. Ea face un apel umanitatii pentru a deveni mai constienta de factori care reduc siguranta produselor alimentare, cauzand foamete sau subnutritie la nivel mondial. Printre acesti factori se numara si schimbarile climatice si reducerea rezervelor de biocombustibili. Cu prilejul acestei zile, sunt organizate conferinte, seminarii, mese rotunde pentru a intensifica eforturile de protejare a mediului inconjurator, imbunatatirea educatiei, precum si initierea de politici guvernamentale adecvate, care sa contribuie in mod eficient la asigurarea securitatii produselor alimentare.

Scopul sarbatorii este de a face cunoscute problemele sectorului alimentar in lume si de a spori solidaritatea in lupta impotriva foamei, malnutritiei si a saraciei.
Nivelul de subalimentare a crescut in lume din cauza crizei economice mondiale din 2008 si 2009 si afecteaza in prezent 1,02 milliarde de persoane, ceea ce inseamna o sesime din populatia mondiala, potrivit unui raport publicat de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO). Numarul persoanelor care sufera de foame in lume a depasit pentru prima data din 1970 pragul de un miliard, crestere pe care FAO o atribuie in special crizei economice mondiale. Cea mai mare parte a persoanelor subnutrite provin din regiunea Asia-Pacific (642 de milioane), urmand cele din Africa subsahariana (265 de milioane), America Latina (53 de milioane), apoi cele dintr-o regiune cuprinzand Orientul Mijlociu si Africa de Nord (42 de milioane). In tarile dezvoltate, 15 milioane de persoane sufera de foame. Aceasta zi este sarbatorita in prezent in peste 150 de tari.

Evaluarea starii de nutritie si a alimentatiei populatiei, realizata in anul 2011 de Institutul National de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii, a scos la iveala faptul ca populatia Romaniei are o alimentatie preponderent nesanatoasa. Conform specialistilor institutului, alimentatia romanilor se caracterizeaza printr-un aport mare de grasimi si proteine totale, raport mult supraunitar dintre grasimile animale si cele vegetale, un aport insuficient de carbohidrati si de fibre alimentare (1/3 din necesar) si un aport insuficient de calciu, magneziu si seleniu. Totodata, dieta romanilor contine un consum dublu de sare fata de valorile recomandate.

Cele mai des consumate alimente in Romania sunt carnea si preparatele de carne, ouale si produsele din lapte, painea si zaharul, iar la polul opus se numara: pestele, leguminoasele, fructele oleaginoase si sucurile naturale. 60% dintre subiectii esantionului investigat (62,4% dintre barbati si 57% dintre femei) au fost supraponderali si obezi, avand la baza o alimentatie excesiva, nu hipercalorica ci predominant axata pe produse animaliere, bogate in grasimi, la care s-a asociat o lipsa a activitatii fizice. Masurarea tensiunii arteriale a pus in evidenta un procent crescut de hipertensivi (17,8 %).
Consumul crescut zilnic de grasimi si proteine animale din ratie alimentara a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiectilor, parametrii metabolismului lipidic fiind la 25% dintre subiecti peste limitele normale. Trigliceridele la 29,3%, colesterolul la 20,2% si lipide totale la 17,5% dintre subiecti s-au situat peste valorile considerate normale.

Potrivit celor mai recente date emise de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), principalele cauze de mortalitate in lume sunt legate de alimentatia nesanatoasa: 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentatie incorecta si dezechilibrata.

Ministerul Sanatatii a venit in intampinarea celor care doresc sa se hraneasca sanatos, publicand pe propria pagina de internet 'Ghidul pentru alimentatia sanatoasa', realizat de Societatea de Nutritie din Romania. Acesta cuprinde o asa-numita 'piramida alimentara', adica o exprimare grafica a standardelor nutritionale, a cantitatilor si a tipurilor de alimente ce trebuie sa fie consumate zilnic pentru a mentine starea de sanatate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentatie. Se recomanda obtinerea majoritatii energiei din carbohidrati, limitand in acelasi timp aportul de grasimi.
In linii generale, piramida alimentara cuprinde urmatoarele grupe: 1. Paine, cereale, orez si paste (6-11 portii pe zi); 2. Legume si vegetale (3-5 portii pe zi); 3. Fructe (2-4 portii pe zi); 4. Lapte si derivate (2-3 portii pe zi); 5. Carne, peste, oua (2-3 portii pe zi).