Evenimentul, organizat de Agentia Nationala pentru Pescuit si Agricultura si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a fost dedicat Centenarului Marii Uniri.

Temele de discutie ale reuniunii au evidentiat rolul cercetarii marine din ultimii 100 de ani in dezvoltarea pescuitului, istoricul si perspectivele de dezvoltare ale pisciculturii romanesti, invatamantul romanesc in domeniul pescaresc, istoric si perspective, dar si noua guvernare a pescuitului in Marea Neagra din perspectiva strategiei Comisiei Europene.

Directorul Institutului National de Cercetare Dezvoltare Marina (INCDM) Grigore Antipa, dr. ing. Simion Nicolaev, coordonatorul Grupului de Lucru pentru Marea Neagra al GFCM (General Fisheries Commission for the Mediterranean) si presedinte al Grupului Consultativ privind Managementul pescariilor si altor resurse marine vii din cadrul Comisiei Marii Negre, a afirmat ca, in ultimii cinci ani, s-a constatat un reviriment al activitatii pescaresti pe litoralul romanesc.

„In ultimi cinci ani, capturile au avut o tendinta de crestere, respectiv de la 1.711 tone in 2013, 2.231 tone in 2014, 4.847 tone in 2015 (dublu fata de anul 2014), 6.839 tone in anul 2016 (mai mare fata de anul precedent cu 41,1%) si 9.553 tone, in anul 2017, cu 71,59 %, mai mare decat in 2016. Tendinta de crestere a nivelului capturilor din ultimii ani nu s-a datorat ihtiofaunei piscicole, ci aparitiei interesului agentilor economici pentru recoltarea manuala si cu beam traulul a speciei rapana (Rapana venosa), care a crescut de la un an la altul, de la circa 65 % in 2012, la 98,6% in 2017 din captura totala realizata la litoralul romanesc al Marii Negre”, a declarat Simion Nicolaev.

Acesta a sustinut, de asemenea, ca in ultima perioada a scazut presiunea economica asupra unor specii foarte mult expuse, ca urmare a inceperii exploatarii stocurilor de melci rapana.

„Legalizarea pescuitului gastropodului Rapana venosa cu beam traulul, in iulie 2013, a dus la dezvoltarea unui pescuit specializat al speciei, cu o crestere substantiala a debarcarilor de la un an la altul (un maxim de 9.244 tone in 2017), fapt ce a dus la scaderea presiunii asupra stocurilor de calcan si sprot, specii reglementate si monitorizate indeaproape de Comisia Europeana”, a subliniat cercetatorul.

Directorul INCDM a afirmat ca, in momentul de fata, in ciuda potentialului ridicat, sectorul de acvacultura din Romania este reprezentat de o singura ferma de midii.

„In ciuda potentialului relativ ridicat, acvacultura in Romania s-a realizat intr-o ferma offshore, folosind sistem long-line pentru cresterea midiei si a stridiei japoneze, desi specialistii INCDM au elaborate tehnologii de crestere a midiei, stridiei japoneze, pastravului, calcanului etc. Sunt argumente solide pentru dezvoltarea mariculturii precum: cresterea rapida a cerintei pe piata regionala, dezvoltarea acvaculturii ca o parghie pentru reducerea presiunii prin pescuit asupra populatiilor naturale si sursa importanta de venit si de ocupare a fortei de munca locale pe care o poate asigura acvacultura”, a mentionat Nicolaev.