Conform datelor disponibile din surse oficiale, primul focar de P.P.A. a fost confirmat la data de 31.07.2017. Industria cărnii și, în special cea a cărnii de porc, are importanță strategică în România, având în vedere specificul de consum al populației, precum și a statutului de importator net în privința cărnii de porc.
Din 2018 și până în prezent au fost înregistrate în România peste 28.000 focare de P.P.A., ducând la sacrificarea a peste 2.000.000 capete de suine. Deși structurile informative ale Statului au modelat evoluția P.P.A. pe continentul European și atingerea teritoriului național încă din 2013, autoritățile de profil nu au reușit, până în prezent, să gestioneze eficient situația epidemiologică, România fiind singurul stat european declarat contaminat cu P.P.A. la nivelul întregului teritoriu, nereușind aplicarea regionalizării în gestionarea bolii.
Virusul P.P.A. se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, sau indirect prin secrețiile și excrețiile animalelor infectate. Un factor foarte important îl constituie neglijența umană: proasta manipulare a carcaselor și produselor provenite de la porcii infectați și manopera veterinară. În acest context, aplicarea unor metode eficiente de ecarisaj este esențială.
Începând cu 2026, marile companii din Uniunea Europeană au obligativitatea de a elabora rapoarte conform standardelor E.S.G.
Standardul E.S.G. are trei componente: E (Mediu), S (Social) și G (Guvernanță).
Rezultă un standard extrem de complex, care reunește multe componente pentru care au fost deja elaborate standarde ISO, un asemenea standard fiind în curs de elaborare și pentru E.S.G.
Tendința, determinată și de comportamentul consumatorilor – din ce în ce mai conștienți și preocupați de problemele de mediu -va determina ca acest standard să fie solicitat și în cazul companiilor mici și mijlocii.
În contextul componentei de M(mediu) trebuie să ne referim și la problema distrugerii cadavrelor animalelor bolnave.
În anii 1950 cu scopul de a asigura ecarisarea teritoriului, a fost înființată o rețea de unități, acestea fiind reunite în 1976 sub denumirea de Protan: Proteină Animală.
În perioada de preaderare la U.E. compania Protan a fost declarată de interes național, continuându-și activitatea, fiind privatizată în 2006. Compania privatizată și-a asumat investiții în modernizarea instalațiilor și a vehiculelor specializate de transport a deșeurilor de origine animală, pe baza cărora a câștigat contracte cu statul și a avut o poziție de monopol. Ulterior, din interes strategic, s-a asociat cu operatorul de profil din Ungaria, ATEV, companie de stat, însă asocierea și-a cerut falimentul la finele anului 2018. A fost anul răspândirii Pestei Porcine Africane(P.P.A.) la scară largă în România, cu primele focare apărute în ferme mari, cu mii și zeci de mii de capete de porci. Cine ar fi trebuit să acorde serviciul de ecarisare la nivel național? Consorțiul ATEV-Protan, cu utilaje, echipamente și vehicule total depășite.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, Regulamentele Europene constituie baza legală a oricărei activități. În privința ecarisajului, documentul de bază îl constituie Regulamentul (E.C.) 1069/2009. Acesta stabilește categoriile de subproduse și deșeuri de origine animală, precum și criteriile obligatorii în procesarea acestora. Categoriile de risc sunt trei, cadavrele și subprodusele animalelor bolnave de boli transmisibile fiind încadrate în Categoria I, cel mai înalt risc. Pentru acestea metoda de procesare recomandată este incinerarea sau sterilizarea prin fierbere la presiune înaltă, urmată de incinerare. Îngroparea cadavrelor este autorizată doar în situații excepționale.
Și ajungem la componenta G a standardului : guvernanța.
Regulamentul (C.E.) 1069/2009 prevede, printre altele, că „îngroparea și arderea subproduselor de origine animală, în special în cazul animalelor moarte, pot fi justificate în situații specifice, în special în zone îndepărtate sau în situațiile în care se impune controlul răspândirii bolilor … întrucât capacitatea disponibilă de ecarisare sau de incinerare dintr-o regiune sau dintr-un stat membru ar putea, altfel, reprezenta un factor limitant pentru controlul răspândirii unei boli”.
Food and Agriculture Organisation of the United Nations(F.A.O.) a elaborat un ghid de bune practici privind îngroparea cadavrelor de suine, considerând această metodă aplicabilă fermelor mici. Ghidul relevă câteva aspecte privind poluarea: „în funcție de tipul de sol și adâncimea sursei de apă, pot exista riscuri pentru sănătatea umană și a mediului asociate cu contaminarea apelor subterane”.
Datorită lipsei de capacitate suficientă de procesare conformă cu cerințele Regulamentului 1069/2009, în România metoda îngropării este aplicată și în cazul cadavrelor de suine rezultate din contaminarea cu P.P.A. a fermelor mari, cu efective de mii sau chiar zeci de mii de capete.După stabilirea diagnosticului, se constituie comitete la diverse nivele, sarcina principală, de stabilire a locului gropii necesare căzând în sarcina Comitetului Local de Combatere a Bolilor. Acestea, de cele mai multe ori, nu au în componență specialiști în problemele de mediu. Coordonatele stabilite pentru aceste gropi se transmit către autoritățile de profil (Agenția de Mediu și Direcția Apelor), însă abordarea este adesea formală, iar reprezentanții acestor autorități, în general, nu sunt prezenți la acțiunea propriu zisă.
Astfel, datorită procedurii incorecte în stabilirea locului acestor gropi, precum și datorită execuției defectuoase/incomplete, se înregistrează incidente de mediu. Dintre cele recente menționez:
- În luna august 2023, în urma unui focar de P.P.A. depistat la o fermă cu 6100 capete suine, s-a luat decizia de îngropare a acestora în apropierea unui cartier de locuințe a municipiului Călărași, locatarii depunând numeroase plângeri datorită mirosului emanat.
- Un incident mult mai grav a avut loc pe parcursul lunii septembrie a anului 2025: un urma unui focar de P.P.A. declarat la o fermă cu 1000 capete suine din județul Dolj, un număr de aproximativ 200 cadavre au fost îngropate într-o zonă de risc privind contaminarea pânzei freatice, după cum a stabilit Administrația Bazinală Jiu.
Situația actuală, generată de răspândirea P.P.A. la nivel național, necesită o abordare mai clară, în ceea ce privește aspectele de mediu, precum și în ceea ce privește reducerea riscului de contaminare datorită ineficienței metodelor de ecarisare utilizate.
Se va aplica ESG și celei mai marii companii: Statul?!
Articol publicat de Dr. Ing. Tiberiu Abraham
