Primul draft al viitorului Program Operational de Pescuit (POP) va fi transmis saptamana viitoare la Bruxelles, iar acvacultura va ramane una dintre masurile importante si va avea 50% din fondurile alocate intregului program, a declarat pentru Agerpres Ciceronis Cumpanasoiu, directorul general al Autoritatii de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.
Primul draft al viitorului Program Operational de Pescuit (POP) va fi transmis saptamana viitoare la Bruxelles, iar acvacultura va ramane una dintre masurile importante si va avea 50% din fondurile alocate intregului program, a declarat pentru Agerpres Ciceronis Cumpanasoiu, directorul general al Autoritatii de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.„Lucram la viitorul program pentru pescuit 2014-2020. El se va numi POP-AM pentru ca va avea sintagma de ‘Afaceri Maritime’ la sfarsit. Plecam saptamana viitoare la Bruxelles cu un draft de program, dar deocamdata nu am stabilit toate masurile. Primul scop pe care trebuie sa il aiba acest program este revigorarea pisciculturii romanesti, pentru a putea fi competitivi pe piata. In principiu este structurat tot pe cinci axe, ca si programul actual, insa avem foarte multe masuri. Acum lucram la ele sa vedem cum le sintetizam, pentru ca unele chiar nu sunt specifice tarii noastre si putem sa renuntam la ele, in timp ce altele sunt benefice”, a precizat Cumpanasoiu.
Acesta a afirmat ca 50% dn fondurile alocate pe viitorul POP-AM vor merge pentru dezvoltarea acvaculturii, o masura care a avut succes si in actualul program, iar celelalte fonduri vor fi orientate catre reamenajarea porturilor de pescuit sau dezvoltarea comunitatilor locale.
„O sa mergem in continuare pe acvacultura. In acordul de parteneriat noi am prins 50% din fonduri pentru acvacultura. De altfel, masura a avut cea mai buna absorbtie si pe actualul program. De asemenea, vom avea si masuri pentru interventii la bordul navelor pentru pescuitul oceanic, pentru reamenajarea porturilor de pescuit si a adaposturilor, precum si pentru dezvoltarea comunitatilor locale, a actualelor FLAG-uri. Nici in viitorul program nu se vor accepta achizitiile de nave, pentru ca se doreste limitarea consumului de kilowati. A cumpara nave inseamna a mari consumul si deocamdata nu este posibil”, a afirmat seful AM-POP.
Potrivit sursei citate, cresterea consumului de peste indigen trebuie sa fie unul dintre obiectivele viitorului program de pescuit, pentru ca in prezent „suntem in situatia in care 80-85% din pestele consumat de romani este importat”.
Potrivit datelor MADR, romanii consuma intre 4 si 4,5 kilograme de peste pe an, adica de cinci ori mai putin decat media inregistrata in tarile Uniunii Europene, iar importurile de peste reprezinta peste 80% din consum.
In Uniunea Europeana, consumul mediu anual de peste este 20 de kilograme pe locuitor, dar si aici sunt variatii foarte mari, in functie de traditie. In Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor si pe an, in timp ce in Portugalia sau Spania ajung si la 50 – 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de peste sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor si pe an.
Romania a obtinut pe viitorul program POP 2014-2020 o suma de 168,4 milioane de euro, in timp ce pentru actuala perioada de programare 2007-2013, POP a avut un buget de 261,5 milioane de euro, din care 196,1 milioane de euro a reprezentat contributia Fondului European pentru Pescuit (FEP).
Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020 este instrumentul de aplicare a Politicii Comune de Pescuit si a Politicii Maritime Integrate si va finanta POP-AM, care se inscrie in viziunea Strategiei Europa 2020 sprijinind cresterea competitivitatii, durabilitatea activitatilor de pescuit si de acvacultura, dezvoltarea locala a zonelor pescaresti si activitati privind afacerile maritime.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a organizat, in perioada 15-18 octombrie 2014, o vizita la beneficiari ai proiectelor finantate din Programul Operational pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din judetele Calarasi, Tulcea si Constanta, acestea fiind identificate ca exemple de buna practica.
