Studiu Agricola. Ce carne prefera romanii si de unde isi iau informatiile

Studiu Agricola. Ce carne prefera romanii si de unde isi iau informatiile


Romanii sunt din ce in ce mai preocupati sa aiba un stil de viata sanatos, insa nu intotdeauna sunt informati corect. Este una dintre concluziile unui studiu realizat de Agricola.

Romanii acorda o mai mare atentie planificarii meselor conform recomandarilor primite, iar trendul unui stil de viata sanatos incepe sa fie implementat de tot mai multi romani. Peste jumatate dintre acestia considera ca sunt bine informati in ceea ce priveste o alimentatie corecta si se documenteaza constant, arata datele obtinute de Agricola in urma unui studiu iVOX realizat pe un numar de 1.574 respondenti, in perioada 8–10 mai 2019.

 

Potrivit acestuia, romanii considera ca au la indemana informatiile necesare atunci cand vine vorba de o alimentatie sanatoasa. Cu toate acestea, peste trei sferturi dintre ei considera ca alegerea unui stil de viata sanatos se reduce la limitarea consumului de zahar, iar 65,82% diminueaza sau limiteaza consumul de produse procesate atunci cand aleg sa manance sanatos.

 

Un alt criteriu pe care locuitorii Romaniei il iau in considerare atunci cand isi propun mentinerea unei vieti sanatoase este cresterea frecventei gatitului in defavoarea comandatului sau a mancatului in oras (58,51%), in timp ce 56,16% reduc sau limiteaza consumul de paine sau alte fainoase.

 

Carnea de pui - in topul preferintelor romanilor

 

In ceea ce priveste tipul de carne preferat de majoritatea romanilor, cea de pui se situeaza in topul preferintelor cu o majoritate de 45,11% pentru ca cea de porc sa fie consumata de 33,61% dintre acestia. Sociologul Barbu Mateescu explica motivul: „este consumata cel putin saptamanal de trei sferturi dintre romani fiind considerata mai putin nociva decat carnea de porc.”

 

Avand in vedere alegerea unei variante cat mai naturale de pe piata actuala, 72,11% dintre romani sunt familiarizati cu conceptul de pui cu crestere lenta, in timp ce 70,27% au si consumat carne provenita de la un pui crescut si hranit exclusiv vegetal (cu crestere lenta). La polul opus, 2 din 10 romani nu cunosc acest concept, iar 12,83% nu au avut ocazia sa manance pui cu crestere lenta.

 AGRICOLA STUDIU Infografic Consumul c─ârnii de pui (1)_AGRICOLA

Atributele calitative functionale pozitioneaza puiul cu crestere lenta intre puiului crescut industrial si cel crescut traditional. Cu o structura ferma a carnii si un gust mai savuros, acesta reprezinta alegerea cea mai apropiata de puiul crescut traditional, de la tara.

 

Prorector U.S.A.M.V si Prof Univ. Dr. Dumitru Dragotoiu, afirma: „Exista o legatura intre caracteristicile de culoare si de compozitie a carcasei de pui. Culoarea in general este data de prezenta unor pigmenti – in carnea de pasare sunt mai putin evidenti, mai ales in piept acestia sunt dati de prezenta mioglobinei si a miozinei la nivelul carnii. Culoarea puternica cu aspect comercial se intalneste la puii care au un strat de grasime subcutanat ceva mai mare - cum sunt cei cu crestere lenta. Puiului cu crestere lenta, fiind crescut pe o perioada mai mare de timp (undeva intre 55 si 60 de zile), i se dilueaza nivelul proteic si creste usor nivelul energetic, crescand si varsta de sacrificare, cu posibilitatea de a depune grasime subcutanata mai mare ca strat. In conditiile acestea, avand aceste xantofile - ati vazut ca grasimea de pasare spre deosebire de celelalte animale este mai galbuie – culoarea poate sa fie galbuie spre portocaliu daca in hrana puilor se folosesc produse, materii prime care au aceasta caracteristica de a contine substante xantofile sau se pot folosi o serie de pigmenti naturali. Sunt obtinuti deci din plante, din pigmenti naturali in care aceste substante xantofile se regasesc in cantitate mai mare. Deci ei isi exprima culoarea prin acel strat de grasime care se difuzeaza si la nivelul dermei si apare in ambalaj intr-o culoare mai apropiata de preferintele consumatorului, de ceea ce el asociaza ca fiind culoarea puiului de curte.

 

Dupa parerea mea, pentru tot ce inseamna pui obtinut atat in gospodaria noastra cat si in fermele industriale nu exista niciun motiv sa fie considerat daunator sanatatii, sub nicio forma. Cu atat mai mult, puiul cu crestere lenta este o alternativa la varianta clasica (aceea de crestere a unui pui in gospodarie) si  se situeaza intre un pui crescut la nivel de curte si cel industrial.

 

In concluzie, nu exista temeri, substante aditionale care sa lase reziduri sau sa existe in carnea de pui in starea in care au fost ingerate, sa fie considerate xenobiotice pentru organismul animal. E-urile, de asemenea, nu isi au locul aici, in hrana puilor nu exista E-uri, atata vreme cat nu se utilizeaza coloranti artificiali. Daca luam un extract de galbenele sau de cicoare acesta joaca rolul unui colorant, insa unul care provine din mediul natural si care se foloseste nu numai in hrana puilor, ci in toate alimentele de pe piata – un exemplu ar fi inghetata.’’

 

Multi oameni aleg sa ofere credit miturilor in detrimentul informarii

 

Exista o corelatie evidenta intre educatie si stilul de viata, iar acest lucru se transpune si in alimentatie. Cu toate ca romanii sunt din ce in ce mai informati, atunci cand se pune problema unei alimentatii corecte, doar 55,08% se informeaza direct de la specialisti, in timp ce 44,85% au ca principale surse de informare cartile, revistele sau diverse studii de specialitate, nu neaparat confirmate de autoritati competente, in timp ce pentru 4 din 10 romani presa este privita ca fiind singura sursa viabila. Desi numeroase studii internationale demonstreaza ca administrarea hormonilor la pasari nu se poate pune in practica, fiind o actiune interzisa in Uniunea Europeana, 9 din 10 romani sunt de parere ca hormonii din carnea de pui nu sunt un mit si ca puii de gaina sunt hraniti cu hormoni de crestere. In contextul in care aceasta practica nu doar ca este ilegala, ci si costisitoare si dificil de implementat, in continuare 7 din 10 persoane considera ca in carnea de pui exista si reziduuri de antibiotice.

 

Doar jumatate dintre locuitorii tarii aleg sa se informeze direct de la specialisti si in continuare miturile culinare sunt un pion important in circuitul dezinformarii. Acesta este si motivul pentru care atunci cand evalueaza calitatea carnii de pui 51,82% dintre romani analizeaza culoarea acesteia, 38,12% au in vedere gustul si doar 27,93% verifica caracteristicile de pe ambalaj.

 

Atentia acordata unei alimentatii sanatoase poate insa sa ne conduca spre extrema cealalta, ajungand pana la ortorexie, denumirea data acestui simptom. Termenul a devenit cunoscut in ultimii ani, ortorexia nervoasa fiind boala persoanelor care acorda o atentie exagerata alimentatiei, oamenii devenind mult prea stricti si subclasand atentia acordata propriei persoane.

 

Psihologul clinician Ligia Moise atrage la randul sau atentia asupra faptului ca un stil de viata sanatos nu presupune exagerare, ci echilibru: „Ne dorim sa fim sanatosi, dar nu toti stim ce ar trebui sa facem. Aflam ca e important sa fim atenti la ce mancam, dar nu stim unde sa cautam informatii, iar in cele din urma apelam la „omniscientul” Internet, moment in care va trebui sa incepem sa selectam din multele care nu intotdeauna sunt oferite de oameni avizati. Astfel incat vom incepe o alta munca (si aceasta destul de consistenta) a alegerii specialistului caruia ii vom da credit. Si uite asa, de la o zi la alta, din pagina de Internet/revista/blog in alta pagina, vom ajunge sa petrecem mult timp «consumand» literatura de specialitate, trecand usor si aproape fara sa ne dam seama de la statutul de «preocupat de dieta», la obsesionalul care mai mult traieste spaime legate de acest subiect. Subiect pe care – in opinia mea – de cele mai multe ori il abordam dintr-o singura perspectiva, aceea legata de cantitatea si calitate organoleptica a produselor. Constatam ca obsesia pentru alegerea produsului ideal ne poate face mai mult rau decat bine.

 

Din pacate, prea putini oameni vorbesc despre cat de important este sa acordam timp meselor sau cat de important este sa acordam atentie felului in care ne este servita mancarea (forme, culori, arome), cat de importante sunt persoanele alaturi de care mancam si nu in ultimul rand cat de constienti suntem de faptul ca mancarea este «carburantul» care ma ajuta sa exist, motiv pentru care ar fi bine sa-i fim pur si simplu recunoscatori.

 

Ceea ce inseamna ca ne-ar fi de mare folos ca aceasta obsesie legata de mancare sa o transformam in preocupare, pentru ca astfel sa putem sa mancam in tihna, cu bucuria data de calitatea produselor, dar si a oamenilor, locurilor si momentelor in care oferim propriului corp energia de care are nevoie. Am putea spune ca e un fel de a ne cultiva pofta de viata”.

 

Studiul a fost realizat online de catre compania iVOX de catre Agricola Bacau, iar datele sunt reprezentative pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 18-55 de ani, preponderent absolvente de studii superioare (44,79%), majoritar din zona urbana. Repondentii prezinta venituri intre 2.000 si 3. 000 lei in proportie de  30,37 % in timp ce 28,59% dintre acestea au venituri lunare sub 2.000 lei.



Poti fi interesat si de