În Franţa, ţara gastronomiei şi a stelelor Michelin, avansul fast-food-ului pune într-o poziţie dificilă restaurantele tradiţionale, informează AFP.
La începutul lunii mai, Alain Fontaine, preşedintele Asociaţiei franceze a maeştrilor bucătari (AFMR), a avertizat asupra riscului „dispariţiei” restaurantelor tradiţionale cu servire la masă, ameninţate de fast-food.
„Este mai degrabă vorba despre faptul că noile pieţe care se deschid sunt în principal în sectorul fast-food-ului”, clarifică Francois Blouin, preşedintele firmei de consultanţă Food Service Vision. Potrivit acestuia, în sectorul restaurantelor tradiţionale, noile deschideri abia acoperă închiderile, în timp ce fast-food-ul a înregistrat o creştere de 6 până la 7% în 2025.
„Dacă suntem atât de populari, acest lucru se datorează faptului că oferim o soluţie adaptată nevoilor, constrângerilor de timp şi limitărilor bugetare, dar şi dorinţelor şi plăcerii consumatorilor”, susţine Esther Kalonji, delegat general al Sindicatului Naţional a al Fast-Food-ului şi Cateringului (Snarr). Dincolo de viteza servirii, Esther Kalonji menţionează „flexibilitatea, accesibilitatea, diversitatea ofertei, transparenţa” şi „capacitatea de a fi disponibil în orice moment al zilei”.
Într-un context de inflaţie persistentă, preţurile practicate de fast-food şi raportul cantitate-preţ rămân cele mai mari puncte forte ale acestor restaurante.
În medie, un consumator plăteşte între 15 şi 18 euro la un restaurant fast-food, comparativ cu aproximativ 30 de euro la un restaurant cu servire la masă, potrivit lui Bernard Boutboul, directorul firmei de consultanţă Gira Conseil.
Industria restaurantelor s-a confruntat cu o creştere colosală a preţului materiilor prime, care au înregistrat un avans de 16% între sfârşitul anului 2022 şi sfârşitul anului 2025.
În timp ce restaurantele tradiţionale au transferat în mare măsură această creştere asupra preţurilor lor, cu o creştere medie de 31% a notelor de plată, fast-food-ul (care are costuri de personal mai mici) a limitat creşterea la 5 până la 10%, potrivit firmei de consultanţă Gira Conseil. Pentru a realiza acest lucru, sectorul şi-a redus marjele de profit.
Şi „în ultimele zece luni, vânzările au fost puţin mai complicate”, în special din cauza „climatului economic oarecum mai sumbru”, a declarat pentru AFP Malik Mensour, directorul operaţional al lanţului de burgeri G La Dalle, care a fost deschis în 2014 şi are aproximativ o sută de restaurante, majoritatea francize.
Însă restaurantele tradiţionale reuşesc în continuare să se reinventeze cu concepte de succes: ciorbe, restaurante cu mâncare la discreţie şi oferte de tapas şi mezeluri, menţionează Francois Blouin, care consideră diferitele tipuri de restaurante doar „concurenţi indirecţi”, deoarece răspund nevoilor diferite ale consumatorilor.
