Practic, relatia stabila B2C creata pana in 2020 prin intermediul marketingului si a canalelor de comunicare si retail s-a transformat intr-o tesatura extrem de fragila, cu puncte nevralgice rezultate in urma re-adoptarii unor obiceiuri de consum de tip clasic/consevator in randul populatiei. Pentru producatorii din segmentul de proteina animala, pandemia a trecut de la o extrema la alta, din punctul de panica al startului crizei sanitare, si al cumparaturilor febrile, pana la un consum mai moderat al anumitor produse procesate si o predilectie catre carnea fresh care poate fi gatita usor acasa.

Indiciile despre cum poate evolua piata de carne, cel putin la nivel european raman inca nedeslusite, pe masura ce noi valuri ale epidemiei afecteaza continentu si atrag, odata cu ele, restrictii in consumul alimentar outdoor.

O piata in balans

In randul consumatorilor din toata lumea, revenirea la metodele pre-COVID de achizitionare a bunurilor de larg consum pare cea mai facila cale de achizitie in perioadele de relaxare. In ciuda interdictiilor constante care survin cu fiecare val al epidemiei, revenirea in magazinele fizice pare o cale sigura de achizitiona bunurile necesare traiului, inclusiv alimentele, dupa cum arata cel mai nou sondaj PwC, Global Consumer Insights Pulse Survey 2021.

La nivel global, 61% dintre respondenti sunt optimisti cu privire la viitor, revin la cumparaturi in magazinele fizice si au in plan cresterea cheltuielilor in urmatoarele sase luni.

”Pe masura ce optimismul creste, oamenii sunt mai dispusi sa calatoreasca si sa mearga la restaurante decat in urma cu sase luni. Optimismul este motivat de ameliorarea situatiei sanitare din ultimele luni si de cresterea ratei de vaccinare, avand in vedere ca 76% dintre respondentii sondajului sunt vaccinati complet sau partial. Desi contextul de sanatate publica nu este comparabil, aceste tendinte la nivel global se observa si in Romania, in primele zece luni din 2021, volumul cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul fiind, conform INS, cu 10,2% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut”, explica Ruxandra Tarlescu, Partener Taxe si Lider pentru Industria de Retail si FMCG, PwC Romania. 

Conform sondajului, la nivel global, in urmatoarele sase luni, 41% din consumatori intentioneaza sa cheltuiasca mai mult pe produse alimentare si 31% pentru calatorii, stimuli necesari redresarii economice.

Intre cumparaturi fizice si achizitii online

Totusi, un sentiment de precautie persista, iar acest lucru se vede clar in tendinta de a achizitiona online. Astfel, cumparaturile in magazinele fizice au revenit la nivelurile pre-pandemice, iar cele online prin smartphone-uri sunt la cote istorice.

47% dintre respondenti isi fac cumparaturile in magazine zilnic sau saptamanal, comparativ cu 45% in urma cu sase luni si 41% imediat dupa inceperea pandemiei. Trendul se va mentine, aproape trei sferturi (72%) dintre respondenti aratand ca „probabil” vor vizita un centru comercial in urmatoarele 6 luni.

In acelasi timp, cumparaturile pe smartphone-uri sunt de departe cel mai popular mod de achizitie online. Peste 40% dintre respondenti spun ca fac cumparaturi zilnic sau saptamanal prin smartphone, comparativ cu 39% in urma cu sase luni si doar 12% in urma cu cinci ani.

Indiferent de modul in care isi realizeaza cumparaturile, 51% dintre respondentii studiului PwC spun ca iau in considerare trasabilitatea si transparenta originii produsului cand fac o achizitie, in special pe produse alimentare.

Consum mixt, cu accent pe gatitul acasa

Faza restrictiilor inca blocheaza revenirea sistemului HoReCa la nivelul pre-pandemic, dar, pentru multi dintre consumatori, acest lucru nu mai este neaparat un impediment. Gatitul acasa, indiferent de tipul produsului alimentar achizitionat - in stare cruda sau de tip ready-to-cook – a devenit o constanta in gospodarii la nivel european, ba chiar global.

In Romania, conform unui studiu Statista, o buna parte din populatie a inceput sa acorde o mai mare atentie alimentelor cumparate: 31% evitand consumul de produse conservate, 25% mergand spre nisa produselor organice, 16% servind cele 3 mese traditionale pe zi, iar alti 13% dintre respondenti recurgand la diete stricte care sa le mentina starea de sanatate la cote inalte.

Perioade diferite

Consumul si volumele de produse din carne comercializate in piata incep sa aiba un caracter sezonier, dictat de valurile de infectari inregistrate de fiecare stat in parte.

Pentru tarile din emisfera vestica, sezonul de vara marcheaza clar un varf al vanzarilor de carne si produse din carne. In rest, se observa o crestere a cererii pentru produse cu valoare adaugata mica, carne tocata, pui intreg etc, ca urmare a restrictiilor impuse de criza sanitara si a migrarii consumului dinspre HoReCa spre gospodaria proprie.

Consum de panica

Chiar si cu o crestere a achizitiilor de alimente pe gospodariile individuale, consumul de carne din Uniunea Europeana este in usor declin. Constant pare sa ramana consumul carnii de pasare, in vreme ce carnea de vita, cea de porc sau de oaie sunt pe un trend descendent la nivel de bloc comunitar.

In directia opusa pare sa se indrepte Marea Britanie, unde un val V al pandemiei, laolalta cu capacitatea redusa de procesare din fabrici si abatoare, accentueaza temerile consumatorilor privind asigurarea rezervelor de hrana pentru perioada sarbatorilor.

Astfel, fenomenul ”panic buying” este din nou prezent in piata britanica. Aproape o treime dintre britanici (31%) recunosc ca au achizitionat o buna parte din cele trebuincioase mesei de Craciun inca din noiembrie, iar 51% spun ca se tem ca anul acesta sarbatorile vor fi celebrate cu mai putin fast, din punct de vedere culinar cel putin.

45% din cei care au inceput cumparaturile de Sarbatori cu o luna in avans s-au orientat catre produse congelate din carne. Achizitiile online, fie ca au fost cu livrare imediata sau cu rezervari de produse au fost cele preferate de britanici (60%).

Pentru comenzile zilnice de mancare, britanicii par sa se fi orientat, totusi, catre categoriile premium din zonele grocery, in contextul in care ritmul scazut al exporturilor pe ultimul an pare sa fi dus la o supraalimentare a pietei interne de carne de vita sau oaie si, automat, la scaderea preturilor la produse de top. Conform ultimelor analize AHDB, produsele premium din gama procesatelor detin o cota de piata de 39%, aceasta fiind si singura modalitate in care industria britanica a carnii mai poate adauga o majorare a marginii de profit pe o piata interna dezechilibrata in urma fenomenului Brexit.

Interesant pare si faptul ca multi dintre consumatorii din Regatul Unit prevad noi restrictii aspre pe inceput de an 2022, care, cumulate cu nelinistile privind securitatea finaciara personala, pot intretine fenomenul de securizare a rezervelor personale de hrana pentru cel putin inca un trimestru.

Toata aceasta perspectiva bulversanta, care amesteca traditii gastronomice cu impactul unor valuri epidemice si cu detalii sociologice, ce tin de modul de viata al fiecarui individ in parte, creioneaza o piata in care evolutia spre moduri individuale de consum si diete personalizate devine inevitabila. Intrebare este: Cat de adaptabila se poate dovedi industria alimentara, in special cea a carnii, pentru a raspunde acestor framantari intalnite pe zona de consum?

Articol realizat de Marius Jianu, redactor-colaborator INDUSTRIA CARNII.RO.