Produse ale studentilor USAMV Cluj, in procedura de atestare la MADR

Produse ale studentilor USAMV Cluj, in procedura de atestare la MADR


Doua produse traditionale romanesti, a caror reteta ar data din secolul al XVIII-lea si care au fost prezentate, luni, de studentii USAMV Cluj-Napoca in cadrul unui festival culinar, se afla in procedura de atestare nationala la Ministerul Agriculturii.

Branza framantata de Sangeorz Bai si carnatii din Tinutul Graniceresc sunt cele doua produse pe care organizatorul Festivalului Produselor Traditionale Romanesti, Avram Fitiu, le-a ales pentru atestarea ca produse traditionale. Acesta incearca ca prin asemenea demersuri sa sprijine imbogatirea spatiului romanesc cu cat mai multe produse traditionale competitive la nivel european.

 

Studentii care participa la Festivalul Produselor Traditionale, organizat in fiecare an la USAMV Cluj-Napoca, sunt tineri aflati in ultimul an la Facultatea de Agricultura, care trebuie sa prezinte un produs alimentar, de obicei unul inedit, din regiunea din care provin ei, iar procedura implica cateva reguli foarte stricte.

 

"Daca vrem sa construim un demers de marketing la nivel european incat tot ce avem ca produs autentic romanesc sa poata intra in competitie cu un produs la nivel european, este nevoie de o procedura, care incepe, de aici, de la Festivalul Produselor Traditionale Romanesti, de la un caiet de sarcini prin care se construieste o poveste unui produs. In momentul in care fiecare student construieste povestea, Ministerul Agriculturii poate atesta produsul ca fiind unul traditional la nivel national, dupa care caietul de sarcini va fi trimis pe procedura europeana la Bruxelles astfel incat si Romania sa aiba macar 50 - 100 de produse autentice la nivel european", a spus Avram Fitiu.

 

El a subliniat ca tara noastra are, pana in momentul de fata, doar cateva produse recunoscute la nivel european, in timp ce alta tari au cateva sute.

 

"Doi studenti au prezentat caiete de sarcini pentru branza framantata de Sangeorz Bai si carnatii din Tinutul Graniceresc, din Poiana Ilvei, care in doua saptamani vor face obiectul procedurii oficiale de atestare nationala la Ministerul Agriculturii. (...) Prin acest demers din cadrul festivalului, studentii USAMV incearca sa reinvie traditiile culinare din localitatile de bastina si sa ne introduca in lumea plina de culoare si gust a bunicilor si strabunicilor", a mai spus profesorul clujean.

 

Cele doua produse propuse pentru atestare au fost promovate la festival de doi studenti. Cristian Bodea, tanarul care a ales sa prezinte branza framantata de Sangeorz Bai sustine ca aceasta a fost mentionata in documente inca din 1770, dar ar putea fi de fapt mult mai veche. Branza este facuta din lapte care provine de la vaci de rasa romaneasca.

 

"Pasunea pe care pasc vitele se afla la o altitudine de 1.800 m in apropierea Muntilor Rodnei. Gustul ei este putin usturoiat, iar compozitia este foarte fina. Se prepara de catre baciul de la stana si se tine in barbanta, o putina de lemn. Se fac demersuri pentru certificarea produsului la nivel national, dupa care si la nivel european, si speram ca in toamna sa avem prima atestare ca produs traditional", a afirmat Cristian Bodea.

 

Celalalt produs, carnatii din Tinutul Graniceresc, din Poiana Ilvei, au si ei o reteta anume, care combina mai multe feluri de carne - de vita, oaie si porc, combinata cu cimbrisor de camp si care, de asemenea, este atestata din 1762.

 

"Carnatul se prelucreaza manual si este afumat doua zile cu lemn de prun, pentru a-i da un miros specific si o savoare aparte. Este o reteta specifica zonei Poiana Ilvei, aflata pe fosta granita care despartea Transilvania de Romania", a spus studentul Bogdan Rosca.

 

Atestarea obtinuta de la Ministerul Agriculturii si apoi certificarea la nivel european ar ajuta produsele traditionale romanesti sa fie mai usor promovate pe piata autohtona si chiar internationala si astfel sa fie mai bine vandute, a mai mentionat Avram Fitiu.

 

La Festivalul Produselor Traditionale au participat 20 de studenti care au venit cu produse ale caror retete sunt de obicei culese de la sateni, precum sarmale cu Pasat din Gherla (Cluj), placinta pe lespede din Campeni, placinta cu loboda de Cugir sau prajitura cu bulion din Unirea (Alba).



Poti fi interesat si de