Retailerii ataca modificarile propuse pentru Legea 321

Retailerii ataca modificarile propuse pentru Legea 321


Scopul principal urmarit de amendamentele propuse in cadrul Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare este subminarea activitatii marilor lanturi comerciale, considera directorul executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, George Badescu.

retaileriScopul principal urmarit de amendamentele propuse in cadrul Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare este subminarea activitatii marilor lanturi comerciale, considera directorul executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, George Badescu.
Vorbim despre amendamentele propuse la Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare care se afla in faza finala a procesului legislativ, mai ales in camera decizionala, unde Comisia de agricultura in calitate de comisie raportoare a inaintat fara modificari raportul catre Plen. In opinia membrilor asociatiei, scopul principal urmarit de aceasta modificare legislativa este afectarea, chiar subminarea activitatii marilor lanturi comerciale, printr-un mix de masuri care vizeaza modelul de business, modelul prin care aceste mari magazine, aceste lanturi comerciale isi duc activitatea, fapt care ar putea conduce in final la crearea unui mediu extrem de ostil in care acestea opereaza (...) si la decizia de inchidere a unor astfel de magazine, a declarat George Badescu, intr-o conferinta de presa.

El a precizat ca modificarile propuse schimba Legea 321/2009 in proportie de 90%.

Un prim aspect este legat de prevederile care zic ca se interzic taxele si serviciile pentru toti comerciantii. In varianta actuala a legii se vorbea de interzicerea taxelor si serviciilor care nu au legatura cu operatiunile comerciale. O astfel de interzicere, dupa parerea noastra, limiteaza practic capacitatea de exercitiu. Este ca si cum i-am spune unui medic ca poate sa opereze, dar nu poate sa ofere consultatii. Obiectul principal al retailului este legat de activitatea comerciala, dar in desfasurarea acestei activitati mai sunt si alte genuri de operatiuni conexe care sunt legate, de cele mai multe ori, de ducerea la indeplinire a acestor obiective comerciale. Se spune ca prin taxa de raft operatorii locali sunt dezavantajati, ca este un mijloc ocult prin care se realizeaza tot felul de operatiuni financiare. Aceste taxe de raft denumite in limbaj comunitar redevente de acces sunt permise de legislatia comunitara si de cea romaneasca, a mai aratat oficialul AMRCR.

Badescu considera ca termenele de plata propuse prin modificarea legii sunt restrictive, chiar draconice, fara a exista o justificare pentru acestea.

O alta masura care face parte din mixul acela se refera la inserarea unor termene de plata extrem de restrictive, am putea spune drastice sau chiar draconice. In cazul produselor proaspete se refera la 7 zile, fara a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strans in cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se opereaza intr-o singura zi. Daca platile respective vor trebui sa se faca in limita acestui termen extrem de scurt va necesita nu numai din partea magazinului, dar si din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca aceasta procesare a facturilor sa nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege receptia pe loc a marfii in anumite cazuri. In cazul in care ai constatat ca unele produse nu corespund standardelor sau intelegerilor facute prin contract atunci va fi foarte greu sa faci acest lucru pe loc, a mai afirmat George Badescu.
La randul sau, Florin Capatana, vicepresedinte AMRCR, a precizat ca nu se produce atat de mult in Romania incat 51% din produsele din supermarket sa fie autohtone.

51% din ce? Daca necesarul de carne este definit in Romania, de unde poate sa se aprovizioneze toate lanturile de magazine ca sa aiba 51% pe raft? Este imposibil, a spus Capatana.

De asemenea, Adrian Manolache, avocatul Asociatiei, este de parere ca producatorii romani ar trebui sa se uneasca pentru a produce mai bine.

Din pacate nu exista un pachet legislativ si suficienta sustinere din partea statului pentru a-i cointeresa, pentru a-i face pe producatorii romani sa adopte acest model de activitate, sa se coaguleze, sa se uneasca, pentru a putea produce eficient, ieftin. Trebuie sa recunoastem ca pretul este un element important in decizia de cumparare a consumatorului. Imi place sa vad produse romanesti pe rafturile magazinelor. Ne batem cu pumnii in piept ca produsele romanesti sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar sa fim onesti, exista produse de calitate superioara din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ si la costuri mai mici. De ce? Pentru ca toti acei producatori produc eficient, la scara mare, si automat competitivitatea acelor produse este de necontestat. Producatorii romani trebuie sa inteleaga ca sunt mecanisme de piata, de productie, care trebuie urmate. Nu putem sa avem pretentia sa fim prezenti in lanturile de magazine in conditiile in care livram cu o camioneta. Nu putem sa avem pretentia sa fim in marile lanturi in conditiile in care nu putem sa avem infrastructuri de depozitare, a precizat Manolache.

Conform unui proiect de lege depus in martie la Parlament, supermarketurile ar putea fi obligate sa asigure spatii de expunere pentru produsele alimentare ale producatorilor romani de minim 50%, din care cel putin 20% sa fie alocate producatorilor locali si sa perceapa taxe de maximum 5% pentru acestia. Proiectul modifica Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.



Poti fi interesat si de