Ferma Piscicola Comana este unul dintre cei mai importati furnizori de peste proaspat in retelele autohtone de retail, dar si un producator important de puiet, care aprovizioneaza multe bazine piscicole din tara. Dupa ce a pus la punct un sistem integrat de crestere a puietului, conducerea unitatii se pregateste acum pentru un nou proiect important, unic in Romania: orezaria cu peste.

Ferma piscicola, detinuta de Baltic Marine Grup, dispune de o suprafata de circa 235 hectare de teren, din care aproximativ 100 ha sunt destinate cresterii crapului de v I-a (n.red vara I) si v a II-a, iar alte 100 ha pentru orezarie. Suprafata este impartita in 30 bazine, unde se desfasoara practic intreg procesul de productie, de la reproducerea naturala si predezvoltarea larvelor, cresterea puietului, pana la separarea pestelui de consum. La acestea se adauga si bazinele seminaturale, cu amestec de specii de apa calda, dupa cum spune Constantin Draghiceanu, sef de ferma la Comana de aproape trei decenii.

Din aceasta perspectiva, el este si cel care stie cel mai bine cum a evoluat ferma de-a lungul timpului, ajungand in prezent una dintre cele mai modern si performante unitati de profil din Romania. De aici, se aprovizioneaza cu puiet o mare parte parte din lacurile din tara, dar si cateva dintre retelele de retail importante cu peste de consum.

Daca imediat dupa 1989, activitatea unitatii era axata pe cresterea si producerea de puiet, accentul fiind pus pe specii precum fitofag (sanger) sau novac specii chinezesti, ieftine, cerute de piata la acea vreme - in prezent, ferma este specializata in productia de crap romanesc, varietatea Frasinet, obtinut prin reproductive proprie din material selectionat. Pe de o parte, crapul este un produs solicitat de marile magazine, iar pe de alta, economic, este mult mai rentabil, declara Constantin Draghiceanu. Pe lista retelelor aprovizionate de ferma de la Comana se afla Auchan, Selgros si Cora.

Inainte, aici era ferma Intreprinderii Piscicole Giurgiu. In 1993, aceasta s-a asociat cu Intreprinderea Piscicola Oltenita, ramanand in continuare pepiniera de crestere si producere a puilor de peste. La acea vreme, produceam in jur de 80-100 tone de pui (fitofag si novac) pentru marile balti de la Fundulea (Ilfov), Mostistea, Nana sau Luica (Calarasi). 1995 este anul in care au venit investitorii si am inceput cu adevarat sa dezvoltam ferma de la Comana, inclusiv cu fonduri europene, povesteste Constantin Draghiceanu.

La inceputul activitatii, suprafetele foarte mari ale bazinelor 40, 15 sau 10 ha au constituit o adevarata problema, deoarece acestea erau greu de controlat, dat fiind numarul mare de pasari ihtiofage (cormorani, pelicani) care se hraneau cu pestele din lacuri, producand pagube importante (circa 2 kg de peste zilnic, fiecare pasare).

In timp, bazinele au fost refacute si dimensionate in suprafete mai mici, avand 3 ha fiecare. Pentru diversificarea productiei si modernizarea fermei, s-a apelat si la fonduri europene, valoarea acestora fiind de cateva milioane de euro.

Orezarie pe bani europeni

Un proiect important si inedit pentru Romania pentru realizarea caruia s-a apelat si la bani europeni - este orezaria, care va valorifica mult mai bine bazinele actuale. Ele vor fi populate cu crap de v I-a de 1 gr/buc, care creste natural, fara furaje, hranindu-se doar cu zooplankton. Lucrarile la orezarie au inceput vara trecuta, termenul de finalizare fiind in acest an, perioada octombrie- noiembrie.

Facem o exploatare peste cu orez, am pregatit bazinele cu o diferenta de nivel, in care sa creasca orezul si sa stea si pestele. Apa o luam din raul Arges, de unde este adusa printr-o conducta subterana, spune Constantin Draghiceanu.

El explica si modul in care se va desfasura procesul de productie la orezaria care se va intinde pe circa 100 ha. Mai intai, se pregateste terenul, dupa aceea se seamana orezul si se ierbicideaza pana sa se inunde cu apa solul. Practic, are loc o inundare treptata, progresiv, astfel incat planta sa se afle in apa. Ea trebuie sa aiba lumina si umiditate, pentru ca este iubitoare de apa, la fel cum este papura sau trestia. Orezul se seamana in jurul datei de 10 mai, iar la 1 iunie se aduce puiul de peste, care este aranjat frumos pe fiecare bazin. Puietul este tinut aici pana in septembrie- octombrie, cand se recolteaza orezul, si cand puietul ajunge la o greutate de circa 100 de grame. In ce priveste productia de orez, aceasta este estimate la 5-6 tone/ha.

Bataia pestelui

Primavara este un sezon agitat la Comana, poate si pentru ca in aceasta perioada a anului, se munceste la foc continuu. Nu de alta, dar acum are loc bataia pestelui, despre care ne poveste ste Constantin Draghiceanu.

Avem bazine de reproducere, iar in aprilie sexez reproducatorii. Incarc cu apa de jumatate de metru bazinele (cu 24 de ore inainte, nu mai mult), se imperecheaza doi masculi la o femela si se face bataia pestelui. Dupa patru zile, daca temperatura apei ajunge la 18-22 grade Celsius, apar larvele. Atunci incep sa le dau de mancare furaje sub forma de prafuri, care au o protein foarte mare, cu o frecventa de 5-6 ori pe zi. La acestea se adauga si hrana naturala, pentru ca se pune gunoi de grajd pe fundul bazinelor. Dupa 20 de zile, puiul are deja un gram, se numara si se populeaza bazinele de crestere cu crap de v I-a, care sunt gata pregatite. In fiecare bazin se pune un anumit numar de bucati de puiet, spune Constantin Draghiceanu.

In prezent, la Comana exista 30 bazine de crestere, de cate 3 ha fiecare. Productia obtinuta toamna, ce-i drept in functie si de furajele folosite, poate ajunge la 2.500-3.000 kg/ha de crap de 2 kg/bucata, ceea ce inseamna in total 250-300 tone de peste. Furajele sunt cumparate din afara din tari precum Polonia sau Austria, dar si din tara de la FNC-uri locale, produse dupa retete proprii. Furajul se administreaza in fiecare zi, marindu-se cantitatea pe masura ce pestele creste. Pretul unui kilogram de furaj ajunge si la 60 eurocenti, sustine seful de ferma de la Comana.

Puietul este vandut in Romania, dupa ce a ajuns la o greutate de 200 gr 250 gr/buc, in general toamna si primavara. Ce nu se vinde toamna, este valorificat primavara. Dupa data de 15 octombrie se opreste furajarea si se incepe pescuitul de recolta. Astfel, o parte din peste este vandut, iar ce ramane se depoziteaza dupa ce s-a cantarit. In general, se pun cantitati mari, 10 to/ha pe timp de iarna si se mareste nivelul de apa. Este foarte important ca bazinul de crestere crap de vara I-a si vara a II-a sa ramana uscat peste iarna, pentru ca se regenereaza solul, adauga Draghiceanu.

Crapul de vara I-a ramas se vinde primavara in functie de cum isi pregatesc cumparatorii bazinele. In ce priveste crapul de vara a II-a, in perioada 1-10 aprilie, se incarca bazinele cu apa si se populeaza cu un anumit numar de bucati de puiet de crap de 200-250 gr/buc, care pot sa ajunga pana in toamna la peste 2 kg/bucata, daca si furajul este de calitate. In general, un kilogram de carne se obtine din doua kilograme de furaj. Pestele de doua kilograme este cerut de catre proprietarii de balti, unde se practica pescuit de agrement, dar se vinde bine si in retail, mai ales in lunile de vara, cand cererea este mare pe litoral.

Noi tinem pestele decat primul an si al doilea, deoarece atunci creste cel mai repede. Este bine si pentru noi din punct de vedere economic, spune Constantin Draghiceanu.

Vara, livrarile catre marile magazine ajung la 5-6 tone de crap de 2 kg/bucata saptamanal. Iulie si august sunt luni foarte bune, cand se lucreaza din plin este si pestele mare , deoarece se mananca foarte mult peste pe litoral (se livreaza in retelele Selgros, Auchan, Cora din zona). Trebuie remarcat insa si faptul ca in ultima vreme a crescut cererea de peste romanesc, deoarece lumea s-a cam saturat de cel adus din Bulgaria si Ungaria. Oricum, pe acest segment se consuma, in general, peste produs in tara.

Ferma de la Comana este specializata in productia de crap, deoarece acesta este pestele care se preteaza cel mai bine pentru sudul tarii, iar pe de alta parte este si cerut pe piata, pretul fiind mai bun decat in cazul altor specii precum fitofagul sau novacul. In Romania, speciile cel mai des intalnite in crescatorii sunt crapul si fitofagul. Multi aleg fitofagul, deoarece cresterea lui nu presupune cheltuieli mari, pentru ca pestele se hraneste cu ceea ce gaseste in apa, neavand nevoie de furaje. Mai intalnim si novac, pastrav, iar mai nou sturioni.

In ce priveste speciile invazive, cum ar fi de exemplu somnul african, Constantin Draghiceanu spune ca acestea nu s-au adaptat foarte bine la conditiile din Romania, unde in ultima vreme se remarca o revigorare a productiei locale de peste, in conditiile in care exista foarte multe bazine piscicole in Moldova, dar si cateva ferme mari in sudul tarii.

Material preluat din editia cu numarul 40 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO.