Sudpack: Amprenta de carbon, ca mijloc de cuantificare al eficientei/ ineficientei

Sudpack: Amprenta de carbon, ca mijloc de cuantificare al eficientei/ ineficientei


Pretul produselor alimentare este determinat de costul ambalajelor, functionalitatea acestora, gazele inerte utilizate etc, insa nu are o pondere atat de mare in pretul produsului ambalat, precum pierderile provocate ulterior de catre utilizarea unor ambalaje nesatisfacatoare pe lantul de distributie de la producator la magazinele de retail. Aceste costuri sunt ascunse si cu un impact financiar destul de mare pentru buzunarul producatorului.

sudpackPretul produselor alimentare este determinat de costul ambalajelor, functionalitatea acestora, gazele inerte utilizate etc, insa nu are o pondere atat de mare in pretul produsului ambalat, precum pierderile provocate ulterior de catre utilizarea unor ambalaje nesatisfacatoare pe lantul de distributie de la producator la magazinele de retail. Aceste costuri sunt ascunse si cu un impact financiar destul de mare pentru buzunarul producatorului.
In toate tarile cu traditie in ambalare, acest punct de vedere are o mare importanta in atitudinea procesatorilor, deoarece in timp acestia au dorit sa-si securizeze produsul din punct de vedere al agresiunilor ulterioare a mediului exterior, prin utilizarea unor ambalaje de calitate, admitand totusi existenta unui procent de pierdere de cateva unitati si recunoscand faptul ca valoarea nula a pierderilor poate constitui un semnal de alarma pentru acestia, precum si faptul ca ambalajele utilizate s-ar putea sa fie supradimensionate pentru aplicatia data.

Insa, asemenea producatorilor din statele cu traditie, producatorii primari interni au ajuns la concluzia ca este mai ieftin sa previi decat sa acoperi costuri, initiindu-se astfel si la noi metode si sisteme moderne de ambalare, pentru conservarea si asigurarea stabilitatii produselor alimentare, asigurand astfel protectia acestora fata de agentii externi (oxigen, apa, lumina, radiatii) cat si fata de agentii patogeni.

S-a estimat, de asemenea, ca aproximativ 25% din cantitatea livrata de alimente in lume este depreciata ca urmare a atacurilor microbiene care au loc din momentul recoltarii, procesarii, depozitarii in magazinele de retail si vanzarii acestora catre consumatorul final. Annual in SUA pierderea economica este determinata ca fiind de aproximativ 1 miliard de dolari (www.cdc.gov).

Se considera ca in Europa si SUA una din zece persoane are sanse de a contracta o gastroenterocolita acuta in fiecare an, iar costurile medicale sunt de cca 6 miliarde de dolari in SUA si cca 745 milioane de lire sterline in UK. In ciuda eforturilor considerabile facute in imbunatatirea tehnologiilor, distributiei si standardelor sanitar-veterinare in procesarea alimentelor, ramane totusi o marja mare de persoane cu risc de imbolnavire.

Mai mult de 50% din articolele produse in Europa sunt ambulate in plastic, ambalajele din plastic avand o pondere de cca 17% din volumul materialelor de ambalat. Cel mai important factor in reducerea amprentei de carbon este contributia importanta pe care acesta il are in reducerea costurilor prin functia sa de protectie asupra alimentelor.

Alte cerinte complementare fuctiei de protectie sunt flexibilitatea, igiena, durabilitatea si protectia aromei.

Trenduri si caracteristici ale ambalajelor flexibile

resigilarea - este o caracteristica mult mai utilizata decat in anii anteriori;

Inalte bariere la gaze pentru folii transparente, versus foliile metalizate utilizate inainte, noi valente catre aplicatii m/w;

Sterilizarea, noi valente de pasteurizare pentru pet-food sI tuna fish care azi incep sa fie sterilizate in caserole din plastic sI inlocuiesc conservele de tabla sau sticla;

Mai multe straturi in coextrudare - asigura un control mai prcis al grosimii straturilor si creste bariera foliilor prin cresterea numarului de interfete prin care un permeat trece, creste sigurant
a barierelor functionale prin posibilitatea dublarii acestora in interiorul structurilor;

Crearea a diferite forme pentru ambalajele flexibile - o incercare in ceea ce priveste tinerea sub control a pierderilor de material pentru profile diversificate;

Mai multe ambalaje la temperaturi inalte produsul este sterilizat in autoclava, sunt mai usor de deschis decat ambalajele metalice sau cele din sticla, au un impact asupra mediului mult mai redus, pierderile datorate spargerii sunt reduse substantial, geometria pachetelor fiind in general plata, temperatura de sterilizare in centrul produsului este atinsa intr-un interval de timp mai redus decat la sterilizarea in conserve fapt care face ca tratamentul termic aplicat sa fie mai putin agresiv, conferind produsului un gust mai bun;

Sustenabilitatea ambalajelor imbraca noi forme - reciclabilitatea ambalajelor este un aspect al sustenabilitatii acestora si este determinat de inlaturarea acestora la sfarsitul ciclului de viata. Amprenta de carbon a ambalajelor ia in considerare mai multi factori, salvarea costurilor atat in productie cat si pe durata transportului acestora, un camion plin de role de folie flowpack necesara ambalarii in pungi stand up este echivalentul a 15 camioane pline de caserole/containere rigide necesar ambalarii unui acelasi volum de produs. Alte salvari de costuri provin din etichetare, capace, ambalaj secundar si tertiar necesar
paletizarii marfurilor.

Waste to energy_ = deseuri pentru energie este un deziderat care capata valente si responsabilitati economico-sociale din ce in ce mai actuale si devine o alternativa din ce in ce mai viabila pentru inchiderea ciclului de viata al acestor ambalaje prin arderea lor in incineratoare specializate fara eliberare de noxe care transforma deseurile in energie electrica, gaz sintetic si materiale reciclate reducand astfel cantitatile de gunoi municipal.
Alegerea materialelor de ambalare se face tinand seama de functionalitatea ambalajului (ambalaj resigilabil, lipitura de tip Peel (deschidere facila), lipitura ferma, anticondens etc.), de factorii de stres care urmeaza sa actioneze asupra ambalajului (temperaturi joase, flexiuni multiple, prezenta eurohole etc.) sI de durata de valabilitate a produsului (prezenta microstraturilor cu bariere inalte la gaze).

In viitorul apropiat vom vedea din ce in ce mai des cip-uri active sau pasive pentru stocare informatii integrate in sistemele de ambalare care vor putea urmari temperatura, umiditatea produsului si vor putea emite alerte cand acestea sunt depasite.
Utilizarea materialelor de calitate indoielnica la ambalare, material ale caror preturi nu acopera cateodata nici macar pretul materiilor prime folosite, poate constitui pentru procesator o lovitura
de bumerang, in sensul in care daca in prima faza putem spune ca a salvat bani, ulterior va constata ca i-a pierdut atunci cand produsele incep sa expire in perioada de vala bilitate,
pierderile fiind mult mai mari deoarece nu se raporteaza numai la valoarea ambalajului in sine si nepunand la socoteala pierderile economice determinate de tratarea afectiunilor enterocolitice generate.

Pe langa functia de protectie a produsului fata de mediul inconjurator, acestea trebuie sa raspunda unei cerinte esentiale, sI anume stabilitatea chimica fata de produsul de ambalat.

Ambalajele din plastic sunt responsabile pentru numai 0,6% pondere in media europeana pentru amprenta de carbon.

Reducerea deseurilor din alimente printr-o ambalare corespunzatoare diminueaza amprenta de carbon:

vanzarea strugurilor in caserole sau pungi de plastic micsoreaza pierderile in supermarket cu cca 20%;

1,5 grame de folie din plastic pot mentine un castravete proaspat cca 14 zile;

vanzarea produselor alimentare in ambalaje sterilizabile poate asigura termene de valabilitate intre 6 luni si 12 luni.

Contributia substantiala a ambalajelor de plastic este aceea de a salva energie prin functia lor de protectie pe care o au asupra alimentelor.
Tinand cont de volumul util si de sarcina utila in cazul unui camion de marfa, pornind de la ipoteza transportului unei anumite cantitati de iaurt in borcane de sticla (asa cum se facea odinioara) si transportul aceluiasi produs in pahare de plastic (asa cum se face azi), poza de mai sus este exemplificativa in ceea ce priveste volumul de marfa util castigat in cazul transportului unui produs ambalat in material din plastic.


Ponderea amprentei de carbon pe grupe in tari EU 27

Ambalajele au o pondere de 1,7% in amprenta de carbon in Europa 27. Ambalajele din plastic au o pondere de doar 0,6%. Nu s-a luat in calcul beneficiul pe care acestea il aduc in prevenirea pierderilor de produse alimentare. Substituirea ambalajelor de plastic cu alte materiale alternative nu ar face decat sa creasca amprenta de carbon pentru aceasta industrie.

Tinand cont de balanta emisiilor de carbon se poate spune ca utilizarea ambalajelor din plastic prin prelungirea termenului de valabilitate si prevenirea degradarii produselor aduce beneficii de cinci ori mai mari decat cuantumul de emisii obtinute la producerea si recuperarea acestora.

Astfel putem spune ca masurarea amprentei de carbon determinate de activitatea noastra poate fi un indicator relevant in ceea ce priveste eficienta noastra. Cu cat amprenta de carbon va fi mai mica, cu atat eficienta procesului nostru va fi mai mare.
Bineinteles acest fapt nu trebuie sa ia in considerare emisia de carbon rezultata in urma fermentarii sau a proceselor de maturare caracteristice obtinerii anumitor produse alimentare (bere, cascaval etc).

Insa, cuantificarea emisiilor de carbon trebuie urmarita pe toata durata de viata a produsului, de la fabricare pana in momentul alterarii acestuia, deoarece pana si banalul proces de fermentare a acestuia in groapa de gunoi induce o componenta in amprenta sa de carbon. In vederea diminuarii cantitatii de mancare aruncata la gunoi (generatoare de pierderi si CO2 rezultat prin fermentatie), anumite firme producatoare de ambalaje produc ambalaje din care alimentele se pot extrage aproape in totalitate, de exemplu: pungi flexibile doypack pentru creme si maioneze, pahare de iaurt sau desert a caror baza de asezare are aceeasi raza de curbura cu lingurita pentru ca mancarea sa poata fi luata in totalitate, iar ambalajele pentru microunde au o componenta mica de emisii de carbon datorita faptului ca la incalzirea mancarii nu este necesara flacara aragazului care emite CO2, mai ales in situatia in care energia electrica este energie recuperate sau energie verde.

Productia de plastic utilizeaza 4% din resursele de gaz si petrol al Terrei; industria chimica si petrochimica utilizeaza 5% din resursele Terrei; incalzirea locuintelor, electricitatea si productia de energie consuma 42%; transporturile consuma 45% din resursele de gaz si petrol.

Facandu-se calcule de eficienta si cuantificandu-se ce cantitate de alimente ar fi salvata in lume de la depreciere utilizand ambalaje de calitate care sa asigure pastrarea calitatii alimentului pe toata durata termenului de valabilitate (alimente ambalate si neambalate) in linii mari vorbim de cca 25% cantitate medie in toata lumea s-a tras concluzia ca aceasta cantitate de mancare ar fi suficienta pentru asigurarea alimentatiei populatiei tarilor din lumea a III-a care sufera de malnutritie.

Sa nu uitam si ca amprenta de carbon, ca masura a eficientei noastre, este generata si in gropile de gunoi pe care le detinem (sau nu, cazul anumitor tari evoluate din UE), si ca au inceput sa existe tari care importa gunoi de la altele, fiindca si-au reciclat in totalitate gunoiul propriu si doresc sa obtina energie verde prin incinerarea gunoiului in continuare, iar altele nu sunt atat de fruntase in clasamentul european de reciclare a deseurilor municipale, care construiesc gropi de gunoi in zone geografice de interes turistic (Mestecanis, Romania).

Articol preluat din editia 40 a revistei INDUSTRIA CARNII.RO.



Poti fi interesat si de